Eu cand eram eleva la liceu in Bucuresti nu puteam sa plec cand aveam chef, nu ne lasa sa iesim din cladire pana nu se terminau orele deci nu am avut parte de asa ceva
Cine te-a suparat mama!? Macar noi am avut o copilarie fericita, nu am fost cu ochii lipiti in telefon/pc zi si noapte. In ziua de azi, daca nu are copilul de 8-9 ani telefon destept atunci e aratat cu degetul, de prost.
Am 21 de ani si sar din facultate in facultate sa nu ma maturizez ti se pare ca m-am maturizat?!
As fi vrut sa am orele astea într-o zi de vineri sa pot sa chiulesc da ce sa vezi, întotdeauna erau ore hard și/sau cu diriginta
Amuzant, dar nu. Legat de ce zic unii pe aici, poate erati niste sub-mediocri, tovarasi. Eu inca din generala am inceput sa mor cu zile de plictiseala. Sistemul de invatamint romanesc a fost si ramane o nivela intelectuala. Virfurile sunt bune ca sa se mindreasca niste ministri inapti, dar nu sa comenteze si sa traga societatea si sistemul in sus. Daca vrei sa schimbi ceva, esti imediat etichetat ca paria, agitator, neadaptat, samd. Se aplica si la elevi, si la profesori.
"Pai cine v-a pus sa va maturizati? Copii, soacra, nevasta, credite, sef." Daca copiii, soacra, nevasta, creditele, seful sunt imbecili, asta e. Faptul ca devii oarecum responsabil de niste chestii nu trebuie' sa te faca un obosit care asteapta sa moara si nimic mai mult...
P.S. Eu chiuleam si in timpul saptaminii. Suficient cit sa nu imi afecteze nota la purtare, si doar la orele inutile gen chimia sau istoria de liceu.
Sa devii in timp grizonant mental este f bine, asta înseamnă ca sunt destui neuroni care au procesat informațiile și situațiile in funcție de apariția lor. Mai rău de alții, la care trecerea anilor nu le aduce nimic ca experiența, și tot cu ce rămân sunt chestii strict superficiale.
Tu ești clona lui Dorinel?
Crezi că vei avea de ales? Sau părinții tăi te țin în spate până faci 50 de ani?
În tine nu se naște nevoia aia de a vedea daca ești în stare să iei lumea în piept? Să descoperi dacă ai ce este necesar ca să te descurci pe spinarea ta, din munca ta?
Să zburzi din floare în floare e distractiv când ai 20 de ani dar mai vorbim la 35 când o să vezi că golul ăla imens din tine care se cască ca un hău, nu e umplut de ieșiri cu prietenii și de relații de-o vara; când îți ticăie ceasul biologic de nu mai poți să dormi noaptea și începi să te gândești că poate exista totuși mai mult în viață decât să o arzi aiurea.
Apropo, prietenii aia disponibili acum pentru pierdut vremea, vor fi din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai ocupați, în caz că mai rămâne vreunul.
Timpul nu stă în loc pentru nimeni și dacă nu vrei să te trezesti într-o marți, la ora 2 jumate, că ai 40 de ani, acroșată din lateral de criza vârstei mijlocii, neavând habar când a trecut viața pe lângă tine pentru că nu ai construit nimic, nici o relație de durată cu cineva, nici ceva pe care să pui mâna, atunci începe de pe acum să te gândești ce vrei de fapt de la viață:
Vrei să fii o mămăligă care trăiește pe spatele altora, sau vrei să reușești să fii self sustainable și să poți zice la finalul zilei: "Tot ce am, am datorita eforturilor mele, a muncii mele și nimeni nu-mi poate lua asta"
Eu îți recomand să o lași mai ușor cu ironiile astea ieftine ce se vor superioare, care crezi tu că izvorăsc dintr-o înțelegere profundă a sensului vieții când de fapt tu habar n-ai de tine și de rostul tău în lume.
Scoala pe atunci chiar era scoala, aveai si timp liber pe atunci, unii profesori mai tineau si cu elevii si nu ii zapaceau cu teme, era altceva, toti abia asteptam sa vina ziua de vineri si sa treaca orele alea plictisitoare gen desen, lucru manual, muzica, religie care erau la umplutura ca sa ne vedem de viata, sa avem ce ne-a mai ramas din vineri si sambata toata ziua ca sa ne distram, iar duminica era deprimanta asa stiind ca o iei de la capat intr-un ciclu care parea infinit, acum dupa ce au trecut anii realizez cat de repede s-au dus vremurile alea. Eu unul inca mai vreau sa copilaresc macar o 1-2 ani, sa prind niste vacante d-alea din copilarie, sa merg la scoala, chiar era frumos pe atunci cand nu stiai ce e cu viata ta, traiai intr-un somn, iar trezirea la realitate a fost cam brusca.
Pot sa fac sport, muzica, sa desenez... oricand si oriunde
Si eu chiulesc de rup, sunt in clasa a 12 a, dar nu fiindca e cool, pentru ca nu suport sa ii aud pe idiotii din clasa mea.
Am fost nostalgică doar în primele luni după bac, apoi nostalgia aia s-a tot diminuat până n-a mai rămas nimic din ea.Era vorba doar de obişnuință.Nu m-aş mai întoarce la anii ăia nici măcar pentru o zi.Îmi place viața de acum, e mult mai mişto, am deja altă libertate.Îmi plac banii.
Imi pare rau ca ti-am lasat impresia asta. Scriu lucruri incomode? Cum zici ca ar trebui sa fiu?
Te-ai contrazis intr-o singura propozitie.
Scoala pe atunci chiar era scoala
unii profesori mai tineau si cu elevii si nu ii zapaceau cu teme,
Nu ai inteles nimic, stai jos, ai 2. Ma refeream ca invatai ceva, nu ti se aruncau teme si atat ca acum.
Faza nasoala e ca scoala o poti fenta, insa sistemul nu prea. Sistemul te maturizeaza. Dupa ce termini o facultate de ex, vrei sa ai un venit al tau presupun ca doar nu ai sa depinzi de ai tai la infinit. Si pentru a face asta ai nevoie de un loc de munca. Daca ai trecut prin socala ca voda prin loboda, vorba aia e destul de greu sa te integrezi. Si aici apar problemele.
Pai pe mine nu m-a pus nimeni sa ma maturizez, si acu la 44 ani tot cam copil am ramas, n-am copii, nevasta, soacra, credite si sef, si nici nu mi-a trebuit balamuc pe cap.
Noi aveam si matematica vinerea, nu era chiar asa o zi usoara la liceu, insa era bine ca stiam ca vine sambata si duminica libera.
Tinerii se grabesc sa isi ia scoacra si nevasta pe cap crezand ca e o mare fericire, dupa 50 ani regreta ca au facut asta, nu regreta ca au facut copii, dar regreta ca s-au casatorit. Adica daca putea sa aiba copii fara casatoreala, era bine.
Si la noi la fel insa ce-mi trebuia sa ies pana se terminau orele? Unde dracu ma duceam? Asa pe drumuri? Se terminau orele si ma duceam acasa.