Numele predicativ este parte componenta a predicatului nominal, fiind exprimat prin substantiv, adjectiv, pronume numeral, verb la un mod nepersonal, adveb. Dupa cum stii predicatul nominal este alcatuit din verb copulativ(a fi a, a deveni, a parea, a ajunge) si un nume predicativ. Mira
PREDICATÍV, -Ă adj. 1. care formează sau poate forma predicatul; cu valoare de predicat. o verb ~ = verb care poate forma singur predicatul unei propoziții; nume ~ = nume care, împreună cu un verb copulativ, formează predicatul; propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție subordonată care îndeplinește funcția de nume predicativ pe lângă un verb copulativ din regentă; element ~ suplimentar = parte secundară de propoziție cu dublă subordonare (față de verb și de subiect sau obiect); propoziție ~ă suplimentară (și s. f.) = propoziție subordonată care îndeplinește în frază rol de element predicativ suplimentar. 2. (log.) referitor la predicat. (< fr. prédicatif)
. (Gram.) Care formează sau poate forma predicatul (1); referitor la predicat. * Verb predicativ = verb care poate forma singur predicatul unei propoziții. Nume predicativ = nume care, împreună cu un verb copulativ, formează predicatul unei propoziții. Propoziție predicativă = propoziție care îndeplinește rolul de nume predicativ. 2. (Log.) Care se referă la predicat (2), care aparține predicatului. - Din fr. prédicatif.
Numele predicativ este parte componenta a predicatului nominal, fiind exprimat prin substantiv, adjectiv, pronume numeral, verb la un mod nepersonal, adveb. Dupa cum stii predicatul nominal este alcatuit din verb copulativ(a fi a, a deveni, a parea, a ajunge) si un nume predicativ
anonim_4396 întreabă: