Dacă știința și credința în Dumnezeu sînt considerate incompatibile, de ce mulți oameni de știință cred totuși într-un Creator

Cat de multi?
Cei care sunt, sunt ca sa-i incurce pe ceilalti.

98% din cei care au luat premiul nobel erau ateii, deci care oamenii de stiinta aia 2% cred intr-un dumnezeu deist

Conceptele de dumnezeu si creator sunt asemanatoare doar prin prisma faptului ca ambii ne-ar fi creat.
Conceptul de dumnezeu crestin este complet irational si imoral.Isi tradeaza singur principiile morale, se razgandeste desi stie de la inceput ca ceea ce va face este gresit.
Se considera un singur zeu desi spune ca este trinitate...

Pai sunt unele lucruri care reusesc sa ii depaseasca chiar si pe oamenii de stiinta, atunci ajung si ei sa creada intr-o forta superioara, dar asta nu inseamna ca pun botul la toate supertistiile religilor.

Http://ro.wikipedia.org/......9Bar%C4%83

Multi nu inseamna o majoritate. Si creator nu inseamna zeul iudeo-crestin.

Nu toti oamenii de stiinta isi merita titlul(banuiesc).
"Orice prost poate sa stie. Scopul este sa intelegi.
Marile spirite întotdeauna au întâlnit opoziţii violente de la minţile mediocre." - Einstein

Unii oameni de știință cred într-un zeu sau altul din motive care nu au legătură cu dovezile sau rațiunea. E o chestie sentimentală. Ei își suspendă rațiunea când vine vorba de religie. Unii oameni pot trăi genul ăsta de viață dublă, la serviciu într-un fel, acasa altfel. În momentul în care ar aplica metoda științifică religiei, s-ar dezintegra total.

? Celebrul evoluţionist Richard Lewontin a scris cu sinceritate că mulţi oameni de ştiinţă sunt dispuşi să accepte idei lipsite de fundament ştiinţific „fiindcă [şi-au] luat un angajament prioritar, un angajament faţă de materialism". Mulţi savanţi refuză chiar şi numai să ia în calcul posibilitatea existenţei unui Proiectant inteligent deoarece, aşa cum scrie Lewontin, ‘nu pot accepta ca un Picior Divin să li se pună în prag’.30
În acest sens, sociologul Rodney Stark a declarat pentru revista Scientific American: „De 200 de ani se promovează ideea că, dacă vrei să fii un adept al ştiinţei, nu trebuie să-i permiţi minţii să fie încătuşată de religie". El a mai afirmat că, în mediul academic, „cei religioşi nu vorbesc despre Creator".31
Dacă veţi considera adevărată teoria macroevoluţiei, va trebui să credeţi şi că oamenii de ştiinţă agnostici sau atei nu sunt subiectivi, că nu interpretează descoperirile ştiinţifice prin prisma convingerilor personale. Va trebui să credeţi că mutaţiile şi selecţia naturală au determinat apariţia tuturor formelor de viaţă complexe, deşi un veac de cercetări dovedesc că mutaţiile nu au dus la transformarea nici măcar a unei singure specii bine definite într-o specie cu totul nouă. De asemenea, va trebui să credeţi că toate vietăţile au evoluat dintr-un strămoş comun, deşi dovezile fosile demonstrează cu tărie că speciile majore de plante şi de animale au apărut dintr-o dată şi că nu au evoluat în alte specii de-a lungul veacurilor. Este oare o astfel de convingere bazată pe fapte sau pe mituri? În realitate, credinţa în evoluţie este o credinţă oarbă.

▪ WOLF-EKKEHARD LÖNNIG
DATE PERSONALE: În ultimii 28 de ani, m-am dedicat muncii de cercetare, studiind mutaţiile genice la plante. Vreme de 21 de ani am lucrat la Institutul Max Planck de Genetică Vegetală din Köln (Germania).
Cercetările empirice în genetică şi studiile pe marginea unor domenii ce ţin de biologie, precum fiziologia şi morfologia, m-au adus faţă-n faţă cu complexitatea nemărginită, adesea de nepătruns, a formelor de viaţă. Studierea acestor subiecte mi-a întărit convingerea că la originea vieţii, chiar şi a celei mai mărunte forme de viaţă, stă o inteligenţă.
Comunitatea ştiinţifică este perfect conştientă de complexitatea formelor de viaţă. Dar aceste realităţi fascinante sunt prezentate, de obicei, pentru a susţine evoluţia. În mintea mea însă, argumentele ce vor să discrediteze relatarea biblică despre creaţie se spulberă când sunt supuse analizei ştiinţifice. Zeci de ani am studiat astfel de argumente. După ce am cercetat îndelung şi minuţios organismele vii, precum şi legile ce guvernează universul, care par perfect reglate pentru a face posibilă viaţa pe pământ, mă văd obligat să cred într-un Creator.
„Totul are o cauză"
▪ BYRON LEON MEADOWS
DATE PERSONALE: Locuiesc în Statele Unite şi lucrez la NASA (National Aeronautics and Space Administration), în domeniul fizicii laserului. În prezent, iau parte la dezvoltarea tehnologiei menite a monitoriza mai bine clima globală, condiţiile meteorologice şi alte fenomene planetare.
În munca mea de cercetare apelez adesea la principiile fizicii. Caut să înţeleg cum şi de ce se produc anumite fenomene. În domeniul meu de cercetare, găsesc dovezi evidente care arată că totul are o cauză. Cred că, din punct de vedere ştiinţific, este raţional să accepţi că Dumnezeu este cauza primă a tot ce există în natură. Din moment ce legile naturii sunt neschimbătoare, nu am cum să nu cred că ele au fost stabilite de un Organizator, de un Creator.
Dar dacă această concluzie este atât de limpede, de ce cred atât de mulţi oameni de ştiinţă în teoria evoluţiei? Oare pentru că evoluţioniştii privesc dovezile prin prisma unor idei preconcepute? N-ar fi de mirare, pentru că asta se întâmplă des în rândul savanţilor. Trebuie să ţinem cont totuşi de un lucru: metoda observaţiei, oricât de convingătoare ar fi ea, nu garantează că concluzia la care se ajunge e şi corectă. De exemplu, cineva care studiază fizica laserului poate susţine că lumina este o undă, asemănătoare undei sonore, deoarece lumina se comportă deseori ca o undă. Cu toate acestea, concluzia sa ar fi incompletă, întrucât dovezile arată că lumina se comportă şi ca un grup de particule, cunoscute sub numele de fotoni. În mod asemănător, cei care susţin că teoria evoluţiei este un fapt îşi bazează concluziile doar pe o parte din dovezi. Ei permit ca ideile lor preconcepute să influenţeze modul în care privesc aceste dovezi.
Mă surprinde când văd că cineva acceptă teoria evoluţiei ca pe un fapt când nici măcar „specialiştii" evoluţionişti nu s-au pus încă de acord cu privire la originea vieţii. De pildă, aţi accepta aritmetica drept un fapt dovedit dacă nişte specialişti ar spune că 2 şi cu 2 fac 4, în vreme ce alţii ar spune că fac 3 sau poate chiar 6? Dacă rolul ştiinţei este acela de a accepta numai ceea ce poate fi dovedit, verificat şi imitat, atunci teoria potrivit căreia toate formele de viaţă au apărut dintr-un strămoş comun nu este un fapt ştiinţific.
„Din nimic nu apare nimic"
▪ KENNETH LLOYD TANAKA
DATE PERSONALE: Sunt geolog şi lucrez în prezent la U.S. Geological Survey din Flagstaff (Arizona). De mai bine de 30 de ani fac cercetări ştiinţifice în diverse domenii ale geologiei, inclusiv în geologia planetară. Numeroase studii şi hărţi geologice ale planetei Marte realizate de mine au fost publicate în reviste ştiinţifice acreditate.
Deşi am fost învăţat să cred în evoluţie, nu pot să accept că uriaşa energie necesară formării universului a venit în existenţă fără intervenţia unui Creator puternic. Din nimic nu apare nimic. Biblia însăşi este pentru mine un argument puternic în favoarea existenţei unui Creator. Această carte oferă numeroase exemple de fapte ştiinţifice din domeniul meu de cercetare, de pildă că pământul este sferic şi e suspendat „pe neant" (Iov 26:7; Isaia 40:22). Aceste fapte au fost consemnate în Biblie cu multă vreme înainte ca ele să fi fost dovedite prin cercetările omului.
Să ne gândim la modul în care suntem întocmiţi. Suntem înzestraţi cu percepţie senzorială, cu conştiinţă de sine, cu inteligenţă, cu abilităţi de comunicare şi cu sentimente. Mai presus de toate, putem simţi, preţui şi arăta iubire. Teoria evoluţiei nu poate să explice cum au apărut toate aceste minunate calităţi omeneşti.
Întrebaţi-vă: Cât de sigure şi demne de încredere sunt sursele de informaţii care susţin teoria evoluţiei? Dovezile geologice sunt incomplete, complicate şi neclare. Evoluţioniştii nu au reuşit să-şi demonstreze în mod convingător teoriile despre procesele evolutive prin metode ştiinţifice de laborator. În plus, deşi savanţii folosesc de obicei tehnici corecte de cercetare pentru a obţine informaţii, ei se lasă adesea mânaţi de egoism când interpretează rezultatele cercetărilor. Se ştie că, atunci când informaţiile de care dispun sunt neconcludente sau contradictorii, ei îşi promovează propriile opinii. Cariera şi sentimentul propriei valori sunt mult mai importante pentru ei.
Ca om de ştiinţă şi cercetător al Bibliei caut întregul adevăr, care este în armonie cu toate faptele şi explicaţiile cunoscute şi care te ajută să ajungi la cea mai corectă înţelegere. Logica îmi spune că trebuie să cred în Creator.
„Celula dovedeşte cu claritate existenţa unui proiect"
▪ PAULA KINCHELOE
DATE PERSONALE: Am mulţi ani de experienţă ca cercetător în biologia celulară şi moleculară, precum şi în microbiologie. În prezent lucrez la Universitatea Emory din Atlanta, Georgia (SUA).
Studiind biologia, am petrecut patru ani cercetând îndeaproape celula şi componentele ei. Cu cât învăţam mai mult despre ADN, ARN, proteine şi căi metabolice, cu atât eram mai uluită de complexitatea, organizarea şi precizia pe care le observam în ele. Şi, deşi eram impresionată de vastele cunoştinţe ale omului despre celulă, eram şi mai uimită de cât de multe mai avem de învăţat. Celula dovedeşte cu claritate existenţa unui proiect, iar acesta este unul dintre motivele pentru care cred în Dumnezeu.
Studiind Biblia am aflat cine este Creatorul: Iehova Dumnezeu. Sunt convinsă că el nu este doar un Proiectant inteligent, ci şi un Tată bun şi iubitor care se interesează de mine. Biblia arată care este scopul vieţii şi oferă speranţa unui viitor fericit.
Tinerii, cărora li se predă teoria evoluţiei la şcoală, poate că nu mai ştiu ce să creadă. Ar putea fi o perioadă confuză pentru ei. Dacă cred în Dumnezeu, la şcoală credinţa le este pusă la încercare. Dar pot trece acest test, examinând lucrurile uluitoare pe care le întâlnim la tot pasul în natură şi neîncetând să crească în cunoaşterea Creatorului şi a calităţilor sale. Eu aşa am făcut şi am ajuns la concluzia că relatarea biblică despre creaţie este sigură şi nu este în dezacord cu adevărata ştiinţă

Deşi neoateii „mărşăluiesc" în numele ştiinţei, adevărul e că nici ateismul, nici teismul nu sunt fundamentate totalmente pe ştiinţă. Ambele concepţii presupun credinţă: ateismul, în întâmplarea oarbă, iar teismul, într-o Cauză Primă inteligentă. John Lennox, profesor de matematică la Universitatea Oxford (Anglia), scria că neoateii promovează ideea potrivit căreia „orice credinţă religioasă este o credinţă oarbă". El a adăugat: „Trebuie să le dovedim cu orice preţ că se înşală". Se naşte, aşadar, întrebarea: Care credinţă se va dovedi adevărată? Cea a ateului sau cea a omului religios? Să ne gândim, de pildă, la originea vieţii.
Evoluţioniştii recunosc fără rezerve că originea vieţii rămâne o enigmă — cu toate că există multe teorii contradictorii referitoare la acest subiect. Richard Dawkins, un campion al neoateismului, a afirmat că, de vreme ce în Univers există atât de multe planete, viaţa trebuia să apară pe una dintre ele. Mulţi savanţi de prestigiu nu sunt însă atât de categorici. Profesorul John Barrow, de la Universitatea Cambridge (Anglia), spune că credinţa în „evoluţia vieţii şi a minţii, cu toate stadiile ei", se loveşte „de obstacole de netrecut. Sunt atâtea motive pentru care viaţa nu ar putea evolua într-un mediu complex, dar ostil, încât ar fi curată obrăznicie să presupui că orice ar fi posibil dacă ar exista suficient carbon şi suficient timp".
Să nu uităm nici că viaţa nu este un simplu amestec de elemente chimice. Ea are la bază informaţii foarte complexe, stocate în ADN. Prin urmare, când vorbim despre originea vieţii, vorbim implicit despre originea informaţiei biologice. Ar putea oare întâmplarea să dea naştere la informaţii complexe, precum un program de calculator, o formulă de algebră, o enciclopedie sau o reţetă de prăjitură? Bineînţeles că nu! Şi totuşi, în ce priveşte complexitatea şi eficienţa, acestea nici nu se compară cu informaţiile stocate în codul genetic al organismelor vii.

Care mulți oameni de știință cred totuși într-un Creator?

Aș putea continua dar nu vreau să vă obosesc.
Aș dori comentarii, argumente, păreri. Dar să nu fie de genul:"Toți care nu sânt de acord cu mine, sînt proști, și numai eu deștept"

Ei cred intr-un creator dar nu cel biblic ci ca la baza vietii pe pamant este un design inteligent motivatia fiind; "Anumite caracteristici biologice sunt în total dezacord cu explicaţia standard a teoriei Darwin bazată pe hazard. Astfel, acestea par să fie gândite dinainte de a apare. Întrucât proiectarea dinainte presupune existenţa unui proiectant inteligent, aparenţa acestei ipoteze în anumite cazuri este atribuită ca dovada existenţei Proiectantului."

Pentru ca stiinta merge mana in mana cu religia. Religia ni-L prezinta pe Dumnezeu, iar stiinta descopera din lucrarile Lui.

Peste 90% din oamenii de stiinta din prezent nu cred in zei. Sunt foarte putini cei care cred in asa ceva. Sa zicem ca sunt 10% care cred (numarul este mult mai mic). Ei bine, acei 10% nu sunt doar crestini ci fac parte din diverse religii motiv pentru care "ui ba ca si oamenii de stiinta cred in zei" nu constituie o dovada pentru zeul crestin. Tot timpul cand o sa auzi de "oamenii de stiinta care cred in zei", nu o sa primesti multe nume din prezent. Tot timpul o sa ti se ofere oamenii din trecut. De ce? Pai e simplu : pentru ca in trecut, nu prea aveai optiunea de a nu crede mai ales in cazul crestinismului. Daca alegeai sa nu crezi "o beleai". Exemple sunt multe.

Asa ca o curiozitate, de ce nu ai pus "Dacă știința și credința în Ganesha"... sau sa bagi alti zei din alte religii? De ce doar zeul crestin? Sau ca sa fie mai corect, sa fi spus "credinta in zei".

Acum sa-ti spun de ce nu sunt compatibile : pentu ca stiinta presupune prezentarea unor DOVEZI iar religia merge pe CREDINTA. Sunt 2 lucruri complet diferite. Religia nu poate sa prezinte dovezi cu adevarat bune. Nu a putut, nu poate si nu o sa poata. Tot ce poate religia sa ofere este : pai trebuie sa crezi.

Daca eu iti spun ca am un dragon invizibil in camera ma crezi pur si simplu sau imi ceri dovezi? Te multumesti cu "pai trebuie sa crezi in el din toata inima iar daca ai noroc o sa iti arate semne ca exista"? Eu iti pot prezenta acelasi gen de dovezi pe care le prezinta crestinii. Ba mai mult de atat, pot sa-ti prezint dovezi spuse de cei din alte religii pentru zeii lor. O sa le consideri valide?

Cativa useri de aici au spus ca dovezile nu sunt valide chiar daca erau aceleasi pe care le folosesc ei. Erau aceleasi dovezi dar folosite de hindusi si altii din alte religii. Asta se numeste ingnoranta si favoritism. Sa zici "daca sunt folosite de mine sunt bune dar daca sunt folosite de altii sunt rele". Penibil.

Din cauza asta nu sunt compatibile cele 2. Stiinta cere dovezi iar religia nu poate sa le ofere. Singurul raspuns pe care il ofera religia este : zeii au facut asta. E un raspuns pentru cei lenesi care au renuntat sa caute raspunsuri si care se multumesc cu iluzii.

Cum a zis cineva : daca esti un zeu care a creat totul si ai pus niste creaturi pe "chestia albastra" iar dupa un timp au ajuns pe "chestia gri", acela-i momentul in care apari si spui "bravo ba".

Dacăvreisăfiibineînțelesnustricăunpicdegramaticătoțifacemgreșelidarbaremstrăduete

Nu ești bine informat

Http://www.descopera.ro/......nou-studiu

Credinta/religia e un subprodus al evolutiei, cine intelege, intelege.

Vrei comentarii la copy/paste? M-am plictisit de copy/paste-urile martorilor lui iehova. Crezi că ai putea să îți folosești propriul creier, sau continui să debitezi aberațiile de prin turnul de veghe?

Eu ți-am citit răspunsul, dar deja l-am comentat. Vezi explicațiile de mai sus.

Nu sunt de acord cu Keneeth Llyod Tanaka "Deşi am fost învăţat să cred în evoluţie, nu pot să accept că uriaşa energie necesară formării universului a venit în existenţă fără intervenţia unui Creator puternic. Din nimic nu apare nimic." Placa asta e tot mai frecventa, atunci Creatorul cum a facut din nimic energia si cum a aparut chiar El el din nimic? Bine se stie placa, El este din totdeauna. Da dar acelasi lucru il putem spune si despre univers.
"Să ne gândim la modul în care suntem întocmiţi. Suntem înzestraţi cu percepţie senzorială, cu conştiinţă de sine, cu inteligenţă, cu abilităţi de comunicare şi cu sentimente. Mai presus de toate, putem simţi, preţui şi arăta iubire. Teoria evoluţiei nu poate să explice cum au apărut toate aceste minunate calităţi omeneşti." Deja ma enerveaza tipul, confunda sula cu prefectura cat este el de cercetator, teoria evolutiei nu se ocupa cu cercetatrea emotiilor umane, iubirea de mama si dragostea fata de caini maidanezi, sa-si ia capre.
Ca o concluzie personala, exemplele pe care le-ai dat despre cercetatorii acestia sunt destul de suptiri mai ales ca imi lasa impresia ca sunt mai mult pastori decat oameni de stiinta. Alteceva mai concret vreau.

Alphawolf a răspuns:

"Orice prost poate sa stie. Scopul este sa intelegi.
Marile spirite întotdeauna au întâlnit opoziţii violente de la minţile mediocre." - Einstein
Dacă le-am copiat - devin false? În plus nu le-am prezentat ca creație proprie.
Și tu vrei să-ți folosești creierul sau te lași condus de afirmațiile altora?

Ema, du-te si fa-ti rugaciunea inainte de culcare ca nu e de tine aici la discutia asta.

Fugi tu la culcare. Eu stiu mai bine decat tine. Nici o afirmatie din Biblie nu s-a dovedit a fi falsa.Niciodata referirile stiintifice din Biblie nu au trebuit sa fie revizuite pe bazele rezultatelor cercetarilor. Dimpotriva, exista numeroase exemple pentru faptul ca amanuntele stiintifice din Biblie au fost confirmate stiintific de abia la sute de ani dupa scrierea lor.

Păi mi-am folosit creierul, de aia sunt ateu, că dacă urmam turma orbește, aș fi crezut încă în cai verzi pe pereți. Ia vezi.

"Și tu vrei să-ți folosești creierul sau te lași condus de afirmațiile altora?"
Si tu exact la fel faci, exemplele pe care le-ai citat cu oamenii de stiinta care cred intr-un creator.

Murphy O’Dean, inginer şi om de ştiinţă, a făcut următoarea observaţie: „În loc să se renunţe la o teorie care nu este adevărată, «ştiinţa evoluţionistă» tinde să devină o declaraţie de credinţă, şi anume, «evoluţia trebuie să fie adevărată»". Dovezile contradictorii şi lipsa dovezilor sunt fie ignorate, fie explicate.
De ce? Iată ce spune Michael Behe, specialist în biologie moleculară, în cartea sa Darwin’s Black Box: „Mulţi oameni, inclusiv mulţi oameni de ştiinţă importanţi şi respectaţi, pur şi simplu nu vor ca dincolo de natură să existe ceva. Ei nu vor ca o fiinţă supranaturală să influenţeze natura". Însă adevărata ştiinţă nu ignoră dovezile contradictorii pentru a-şi promova ideile preferate. Şi nu toţi oamenii de ştiinţă cred în evoluţie.
Revista braziliană Veja i-a pus lui Carlo Rubbia, care a primit Premiul Nobel pentru fizică, următoarea întrebare: „Credeţi în Dumnezeu?" Deşi nu a admis că există un Dumnezeu care este o persoană, el a recunoscut: „Cu cât observi mai mult natura, cu atât înţelegi că în toate lucrurile există o uimitoare organizare. Există o inteligenţă atât de mare, încât doar prin simpla observare a fenomenelor naturale am ajuns la concluzia că există un Creator".
„Complexitatea de neegalat" a celulei
„Ca să înţelegem realitatea vieţii, aşa cum a fost ea dezvăluită de biologia moleculară, trebuie să mărim o celulă de o mie de milioane de ori, până când ea măsoară 20 de kilometri în diametru şi se aseamănă cu un gigantic dirijabil, destul de mare ca să acopere un oraş de mărimea Londrei sau a New York-ului. Ceea ce vom vedea atunci va fi un obiect de o complexitate de neegalat, având o structură adaptabilă. La suprafaţa celulei vom vedea milioane de orificii, asemenea hublourilor unei imense navete spaţiale, care se deschid şi se închid pentru a permite să intre sau să iasă un flux continuu de materiale. Dacă vom intra printr-unul dintre aceste orificii, ne vom afla într-o lume uimitor de complexă, a cărei tehnologie este superioară oricărei alte tehnologii. Vom vedea nenumărate coridoare şi conducte aşezate într-o ordine extraordinară, care se ramifică, pornind de la periferia celulei, în toate direcţiile, unele dintre ele ajungând la blocul central de memorie aflat în nucleu, iar altele la centralele de asamblare şi la unităţile de prelucrare. Chiar nucleul va fi o imensă cameră sferică cu un diametru mai mare de un kilometru, asemănătoare unei cupole geodezice, în interiorul căreia vom vedea kilometri întregi de lanţuri răsucite de molecule ADN, toate îngrămădite cu atenţie în şiruri ordonate. O imensă varietate de produse şi de materii prime se vor deplasa înainte şi înapoi de-a lungul feluritelor conducte, într-un mod extraordinar de ordonat, spre şi dinspre diversele centrale de asamblare aflate în regiunile din exteriorul celulei.
Ne vom minuna de nivelul controlului subînţeles în mişcarea atâtor obiecte de-a lungul atâtor conducte parcă fără sfârşit, totul în perfectă armonie. Vom vedea pretutindeni în jurul nostru, în orice direcţie am privi, tot felul de maşini asemănătoare roboţilor. Vom observa că cele mai simple componente funcţionale ale celulei, moleculele proteice, sunt nişte piese uimitor de complicate ale unor maşini moleculare, fiecare moleculă proteică fiind formată din circa 3 000 de atomi aranjaţi într-o configuraţie spaţială tridimensională extraordinar de bine ordonată. Ne vom minuna chiar şi mai mult pe măsură ce vom urmări activităţile uimitor de practice ale acestor stranii maşini moleculare, îndeosebi când ne vom da seama că, în ciuda tuturor cunoştinţelor noastre de fizică şi chimie acumulate, sarcina de a proiecta o astfel de maşină moleculară — adică o singură moleculă proteică funcţională — ar depăşi complet capacitatea pe care o avem în prezent şi, probabil, acest lucru nu se va realiza mai devreme de începutul secolului viitor. Însă viaţa celulei depinde de activitatea unită a miilor, în mod sigur a zecilor de mii şi, probabil, a sutelor de mii de diverse molecule proteice." — Evolution: A Theory in Crisis.
Dar cum e scris mai sus, ambele teorii pretind credință - fie într-un Creator, fie în întîmplarea oarbă.

5 000 mii de insi saturati cu 5 paini si trei pesti si a mai ramas 12 cosuri de frimituri. Du-te la culcare ca esti depasita de subiect, o interventie ai avut si aia proasta.

„Complexitatea de neegalat" a celulei
logic ca e complexa daca a evoluat timp de 4 miliarde de ani asta si prevede evolutia in timp devine mai complex totul