Iti dai seama ca daca ar fi fost un astfel de argument, crestinii l-ar fi dat de mult. Din pacate pentru ei, nu exista. Si cu aceeasi problema se confrunta toate religiile.
Dacă crezi în Dumnezeu și nu există, n-ai nimic de pierdut. Însă dacă nu crezi, iar el există, atunci ai pierdut totul.
Daca el a creat Universul devenind insusi Universul (definitia dumnezeului pandeistic), atunci, pe el ce l-a creat?
Nu, dar alternativa ca Universul a aparut din neant absolut mi se pare absurda.
Presupun că ești un ateu care nu are ceva mai bun de făcut cu viața lui de cât să se asigure dacă există sau nu Dumnezeu.
Mah dar tu poti dovedi ca omul nu a fost creat de Dumnezeu si ca El nu exista? Exact cum noi nu putem demonstra ca El exista nici tu nu poti demonstra ca nu exista. Prefer sa cred ca am fost creat de Dumnezeu decat sa cred ca am evoluat din maimute. Nicio teorie nu a fost demonstrata deci teoriile religioase au acelasi nivel de adevar si credibilitate ca cele evolutioniste.
Presupun ca nu ai mai mult de 12-13 ani, si nu ai ceva mai bun de facut cu copilaria ta, decat sa te dai smecher si sa fii ateu. Nu poti fii ateu, daca tu crezi in ceva.Sa zicem ca tu crezi in karma. Crezi in ceva, nu esti ateu(am dat un exemplu). Chiar am teorii pe care ar putea sa te miste intr-un fel sau altul sa crezi, dar presupun ca la cat de mare este Dumnezeu, o sa-ti dea in viata ta o cale, sa-l gasesti.Depinde de tine cat de larg stii sa tii ochii deschisi.Bafta!
Un argument zici, miile de mucenici care au fost persecutati pentru o credinta care -i deranja pe altii. cum sa-l ierti pe dusmanul tau?
Studierea cu atentie a Bibliei si creatia sunt dovezi ale existentei lui Dumnezeu.
De ce folosesti termenul "dumnezeu"? E un termen crestin folosit pentru denumirea acelui zeu si nu are nici cea mai mica legatura cu panteismul (sau pandeismul in cazul tau).
Prin ce ai zis tu acum NU ai demonstrat existenta zeului numit dumnezeu. El asta a cerut.
Si ca un mic bonus, oare de ce "argumentul" tau e o idiotenie si nu constituie un argument valid? Te las pe tine sa-ti dai seama.
O sa ma iau si de urmatoarea ta afirmatie :
X - Poti sa dovedesti?
Y - Nu, dar alternativa ca bla bla bla
1 - Ti-ai distrus singur "argumentul"
2 - Bravo, ai o eroare logica in afirmatie.
Raspunsul ce tine de originea universului este "nu stim INCA". Daca nu stii INCA, NU inseamna ca raspunsul corect este "zeii au facut asta". Nu te-a invatat istoria ca e gresit sa faci asemenea afirmatii? TOT TIMPUL persoanele ca tine care ziceau "daca nu mi se pare corect raspunsul acela sau inca nu stiu raspunsul la acea intrebare, inseamna ca zeii sunt responsabili" au primit o palma de la realitate. TOT TIMPUL asemenea raspunsuri au fost inlocuite cu cele corecte. Toate observatiile facute pana acum nu necesita un zeu.
E foarte simplu : nu stii sau nu poti sa intelegi? Ramai la NU STIU nu te apuca sa oferi tu raspunsuri pentru care nu poti sa prezinti dovezi valide.
"I don't understand so gods exist!"... facepalm.
"Dumnezeu a zis lui Moise:
"Eu sunt Cel ce sunt."
Si a adaugat: "Vei raspunde copiilor lui Israel astfel: "Cel ce Se numeste "Eu sunt", m-a trimis la voi."" (Exod.3:14)
După mine cred că e suficient să priveşti în jur! Dacă nu crezi ceea ce vezi citeşte despre evoluţia bacteriilor până la stadiul (simpificând) de Euglena Verde (sper că ştii ce-i aia).De acolo e simplu,algele s-au transformat în plante şi moluşte, moluştele în peşti, peştii în reptile, reptilele în păsari, păsarile în mamifere care au devenit inteligente la stadiul de maimuţă iar maimuţa în om! Să vedem ce o să urmeze după om...
Când combini materie cu anti-materie se naulează reciproc. Ca şi când faci 1-1=0. Aici e o teorie care ar explica "nimicul". Dar e foarte vag ce definim noi ca "nimic", nici măcar tu un înţelegi ce e aşa ceva, şi îi dai sens nimicului ca şi ceva inexistent. Pui problema foarte greşit.
Dar dumnezeu de unde a apărut, tot din nimic?
Creştinii judecă că evoluţionismul zice că a apărut din nimic, cu toate că nu zice asta, dar voi v-aţi uitat la religia voastră?
În biblie scrie că Dumnezeu creează din ceva universul? Îl creează din nimic.
Te rog nu mai folosi calculatorul şi curentul electric, ambele sunt produse de ştiinţa de care tu te îndoieşti.
Iată un astfel de argument cerut de tine, dar să ştii că nu e uşor de înţeles. IMPORATANT ESTE că odată înţeles el nu mai lasă nici o îndoială în privinţa existenţei "misterului", intervenţiei "Sacrului" în creaţia aceasta minunată care ne înconjoară...
„Legile fizice ale universului sunt atât de exacte, încât putem construi fără nicio dificultate o navă spaţială pentru a merge pe Lună şi putem cronometra zborul cu o precizie de fracţiune de secundă. Aceste legi trebuie să fi fost stabilite de cineva." — Wernher von Braun, care a avut o contribuţie însemnată la reuşita zborului pe Lună al astronauţilor americani.
Universul fizic: Dacă aţi găsi un ceas de mare precizie, aţi trage concluzia că el s-a format în urma combinaţiilor întâmplătoare ale unor particule de praf? Evident, o persoană inteligentă l-a făcut. Există însă un „ceas" şi mai uimitor. Planetele din sistemul nostru solar, precum şi stelele din întregul univers se mişcă cu o precizie mult mai mare decât toate ceasurile proiectate şi fabricate de om. Galaxia din care face parte sistemul nostru solar conţine peste 100 de miliarde de stele şi, potrivit estimărilor astronomilor, în univers există 100 de miliarde de astfel de galaxii. Dacă un ceas este dovada unui proiect inteligent, cu cât mai mult stau lucrurile aşa cu universul, care este mult mai vast şi mai complex! Biblia vorbeşte despre Proiectantul acestuia, numindu-l „adevăratul Dumnezeu, Iehova, Creatorul cerurilor şi Dumnezeul cel Mare care le-a întins". — Is. 42:5; 40:26; Ps. 19:1.
Planeta Pământ: Imaginaţi-vă că treceţi printr-un deşert arid şi daţi pe neaşteptate peste o casă superbă, dotată cu tot confortul şi bine aprovizionată cu alimente. Aţi trage concluzia că ea s-a format în urma unei explozii întâmplătoare? Nicidecum. V-aţi gândi că a fost construită de cineva care are multă înţelepciune. Ei bine, oamenii de ştiinţă n-au găsit încă viaţă pe niciuna dintre planetele sistemului nostru solar, cu excepţia pământului. Dovezile pe care le deţinem arată că ele sunt pustii. În schimb, aşa cum se spune într-o lucrare, planeta noastră „este minunea universului, o sferă extraordinară" (The Earth, de Arthur Beiser, New York, 1963, p. 10). Pământul se află la distanţa optimă de Soare, fapt ce permite existenţa vieţii umane, şi se deplasează cu viteza optimă, fapt ce-i permite să rămână pe orbită. Atmosfera unică din jurul pământului se compune dintr-un amestec de gaze în proporţii optime menţinerii vieţii. Lumina solară, dioxidul de carbon din aer, apa şi mineralele din solul fertil se combină în mod uimitor pentru a produce hrană pentru locuitorii pământului. Ar putea fi toate acestea rezultatul unei explozii necontrolate care s-ar fi produs în spaţiu? Un periodic ştiinţific spune: „Cu greu s-ar putea crede că aceste condiţii speciale şi precise au apărut din întâmplare" (Science News, 24 şi 31 august 1974, p. 124). Concluzia Bibliei este, fără îndoială, raţională: „Orice casă este construită de cineva, dar cel care a construit toate lucrurile este Dumnezeu". — Evr. 3:4.
Creierul uman: Calculatoarele moderne sunt rodul unor cercetări îndelungate şi al unei tehnici sofisticate. Ele nu au apărut din întâmplare. Dar ce se poate spune despre creierul uman? Spre deosebire de creierul animalelor, dimensiunile creierului unui copil se triplează în primul an de viaţă. Modul de funcţionare al creierului rămâne, în mare parte, un mister pentru oamenii de ştiinţă. Omul are capacitatea înnăscută de a învăţa limbi complexe, de a aprecia frumosul, de a compune muzică, de a medita la originea şi sensul vieţii. Neurochirurgul Robert White a spus: „În faţa incredibilei relaţii care există între creier şi minte şi care depăşeşte cu mult capacitatea de înţelegere a omului, sunt obligat să recunosc existenţa unei Inteligenţe Superioare, răspunzătoare de proiectarea şi realizarea ei" (The Reader’s Digest, septembrie 1978, p. 99). Dezvoltarea acestei minunăţii începe în uterul matern de la o minusculă celulă fecundată. Cu o remarcabilă perspicacitate, scriitorul biblic David i-a spus lui Iehova: „Te voi lăuda pentru că sunt făcut într-un mod înfricoşător şi minunat. Minunate sunt lucrările tale şi cât de bine ştie sufletul meu lucrul acesta!" — Ps. 139:14.
Celula vie: Se spune adesea că o celulă este o formă de viaţă „simplă". Totuşi, un organism unicelular este în măsură să-şi procure hrana, s-o digere, să elimine reziduurile, să-şi construiască o casă şi să aibă viaţă sexuală. Fiecare celulă a corpului uman este asemenea unui oraş înconjurat de ziduri, având un guvern care menţine ordinea, o centrală electrică ce generează energie, fabrici care produc proteine, un sistem de transport complex şi gărzi care controlează tot ce intră. Corpul uman se compune din peste 100.000 de miliarde de celule. Cât sunt de potrivite cuvintele din Psalmul 104:24: „Cât de multe sunt lucrările tale, o, Iehova! Pe toate le-ai făcut cu înţelepciune
Este mai usor sa nu crezi decat sa crezi. Pentru ca credinta admite responsabilitati, iar omului ii place sa se debaraseze de ele. Ambele teorii (ale existentei sau inexistentei) se bazeaza pe argumente personale. Eu nu pot sa-ti dovedesc ca Dumnezeu exista. Eu pot doar sa cred asta. Nici tu nu-mi poti dovedi ca Dumnezeu nu exista. Poti doar sa crezi ca nu exista. Exista concepte personale.
Un alt exemplu. Daca eu cred ca iarba este violeta, nimeni nu-m poate dovedi contrariul. Exista sansa de 0, 000000000001 % ca toti ceilalti sa se insele iar eu sa am dreptate. Suntem oameni. Vedem lucrurile diferit.Suntem relativi. Nu poti accepta asta?
Legat de aparitia universului: imi este imposibil sa accept ca din nimic, adica timp 0, spatiu 0, energie 0 este posibil sa apara un univers imens,atat de imens incat nu pot concepe. Imi este imposibil sa concep din punct de vedere logic,intelegi? Eu nu conbat teoria big-bang,insa gasesc ca nu e bine ancorata. Daca as sti exact cum a aparut universul,ti-as spune,insa nu stiu,Biblia nu scrie despre asta. Dar eu nu ma laud ca stiu. Nimeni nu stie. E un mister. Eu nu sunt contra stintei,repet. Toate teoriile cu privire la aparitia universului sunt supozitii ale unor oameni, chiar daca unii afirma ca e adevarul gol-golut. De exemplu,campurile magnetice, curentul electric,termodinamica, nu ai cum sa te opui lor. E ca si cum ai incerca sa spui ca un mar nu e un mar, e un stilou, desi am mai zis ca exista acea sansa logica de 0, 0000000001%. La fel cum exista manipulare in randul religiei, exista si in cealalta tabara. Sa nu-ti faci cumva impresia ca omul va dori sa fie egal cu cel din dreapta lui. Exista competitie. In lumea noastra cel din dreapta vrea sa-l stoarca pe cel din stanga, indiferent prin ce mijloace.
Un argument valabil pentru cei care doresc un suport sincer pentru credinţa lor în existenţa sacrului a fost oferit de un mare om de ştiinţă, Erwin Schrödinger, laureat al premiului Nobel pentru fizică cuantică.
- El a observat că volumul maxim al unei gene (particulă a materialului ereditar) poate fi cuprins într-un cub cu mărimea laturii de MAXIM 100 distanţe atomice – însumând astfel un număr de atomi cuprins între o mie şi un milion – în funcţie de tipul şi de mărimea atomilor).
- Tot el afirmă că este practic imposibil ca acest număr limitat să poată explica un comportament ordonat, să formeze o structură organizată, să posede un,, program" de autoreproducere completă, de redare a unui caracter, funcţie sau organ în organismul dezvoltat ulterior, un,, program" de coordonare cu celelalte gene, de gestionare a unui metabolism propriu etc…
- Automat, concluzia acestei realităţi, este faptul că existenţa şi manifestarea unei gene, şi prin translaţie – a vieţii în general, constituie, în faţa oricărei tehnologii avansate, o enigmă, un mister de neînţeles, o manifestare minunată a Sacrului, o amprentă discretă a Celui care se află în spatele cortinei...
1. Da, pot sa-ti demonstrez.
2. IREFUTÁBIL, -Ă, irefutabili, -e, adj. (Livr.) Care nu poate fi combătut sau respins, de necombătut; absolut convingător.
kaynmaincallme întreabă: