Salut atei TPU In primul rand, vreau sa va multumesc. O parte dintre voi ati avut placerea sa va certati cu mine pe tema religiei. Argumentele voastre au dus la indoiala, indoiala la cercetare, cercetarea la gandire critica, si pana la urma, in decurs de 1 an am ajuns si eu dihor ateu.
Acum vin cu intrebarea. Ce credeti ca ii face pe unii oameni rationali in aproape orice domeniu sa fie atat de incuiati in privinta religiei?

Eu cred ca e doar ca ei citesc o singura sursa (de genul doar literatura si ce spune pastorul).

Pentru mine, ce cred ca m-a tinut atat de mult e de obicei frica ca daca devin ateu, poate imi pierd compasul moral (sau etic) si dat fiind ca nu situ unde o sa merg inainte. Acum am multe solutii, dar acelea nu imi fusesera niciodata prezentate din lumea evanghelica in care ma invarteam.

Dat fiind ca acceptam evolutia (cand eram inca crestin) respectiv stiam multe contradictii in Biblie (si chiar erau si crestini ce vorbeam cu ei despre ele!), cand venea un ateu sa imi spuna: vezi ca este o contradictie cand femeile vin la mormant, in mintea mea ziceam: "Ei si? Stiam asta!"

Cred ca ceea ce face pe un crestin sa devina ateu (asta e tot o perspectiva personala) e atunci cand incepe sa intrebe: "De unde stii asta? Da-mi sursa!" si cand vede ca raspunsul nu e bun, cauta explicatii in oamenii efectiv in domeniu (chiar daca nu-s crestini) ce raspund la intrebare, atunci nu mai e nici un drum inapoi. Adica cand citesti efectiv ce spune evolutia si accepti, deoarece asta e pozitia stiintei, indiferent ca nu e in acord cu literatura creationista ce esti pus sa o citesti; cand accepti ca istoriile nasterii lui Isus sunt in contradictie si nu s-a nascut in anul "zero AD", mai ales cand cele doua evanghelii se contarzic, etc.

O mica corectare. Stiinta nu iti cere sa "citesti efectiv ce spune evolutia si sa o accepti". Stiinta iti cere sa privesti dovezile si sa accepti o ipoteza pe baza lor.

Desi nu sunt ateu, vreau sa fac o mica observatie. Tu nu ai fost niciodata o perosana religioasa/credincioasa /spirituala.

De unde stii?

Nu e nimic de corectat, n-am zis ca stiinta iti cere asta

Am zis ca un crestin cand incepe sa citeasca efectiv ce zice stiinta dat fiind ca acesta e raspunsul la intrebarea pusa. Ai completa dreptate, stiinta nu iti cere decat ca daca faci parte din ea, e sa aplici metoda stiintifica (dar asta e alta discutie)!

Ba sa stii ca multi atei pe care-i cunosc au fost la un moment dat crestini.

Daca ar fi fost putin curios sa rasfoiasca prin intrebarile puse de mine ar fi realizat ca am fost crestin militant odata.

Pentru ca daca erai cu adevarat o persoana spirituala/religioasa/credincioasa
intelegeai miracolul vietii si ca in spatele unei opere de arta sta un artist desavarsit. Faptul ca ai fost botezat si dus la o Biserica, nu te face un crestin.

Faptul ca a fost botezat si dus la o Biserica, nu te face un crestin.

Nu. Dar faptul ca in urma cu ceva vreme eram mai tot timpul la biserica, ma rugam mai mereu, credeam cu adevarat intr-un D-zeu si cand am dat prima data de un ateu l-am vazut ca pe un criminal in serie cum ma face? Era o vreme cand credeam in miracole si puneam Biblia mai presus de orice. Pot sa zic ca eram si fanatic. Da o geana peste intrebarile mele mai vechi si o sa vezi. Motivul pentru care am devenit ateu nu e ca nu am fost crestin de la inceput. E ca am inceput sa imi pun intrebari, si in principal pentru ca m-am saturat sa mi se intoarca spatele cand intreb "De ce?"

Fiecare om crede ca limita orizontului sau este si limita lumii.

Asa eram si eu. Nu ai fost crestin,ci indoctrinat. Intr-adevar,ateii de pe acest forum m-au ajutat enorm pentru ca am ajuns sa-mi pun intrebari despre lucruri pe care inainte le ignoram. In cautarea mea am aflat multe lucruri, si am aflat ca multe nu se potriveau cu doctrina. Am avut momente in care ajunsesem sa nu mai cred in nimic. Si totusi, am cautat in continuare. Nu a fost usor, dar sti cum e? Toate lucrurile pe care le capeti usor, de obicei nu au valoare. A crede necesita un efort cumplit, o lupta a mintii.

Asta pentru ca "a crede" inseamna a considera adevarata o idee pe care nu o poti dovedi. Gandind critic nu poti sa ajungi la concluzia existentei unui creator atotiubitor si atotputernic. Cad despre existenta unui creator oarecare, nici macar argumentele filozofice nu prea reusesc sa faca ipoteza existentei creatorului viabila.

Cred ca pe medici ii inteleg. Le e mai usor sa spuna "asa a vrut Al' Mare" decat sa ia moartea asa cum e si sa se invinuiasca, gandindu-se ca poate ar fi putut face ceva ca sa ii salveze.

Din punct de vedere logic sau filosofic este perfect posibil.

Posibil sa existe un creator oarecare? sau cel biblic? Sau unul iubitor si atotputernic?

Da, in cazul in care pacientul moare, asta poate fi un fel de scuza.

O consolare mai buna decat sa iti bei mintile

Slabiciunile si indoctrinarea. Slabiciunile fac ravagii, determina rationamente gresite. Dorinta si frica dau nastere la egoism, autosugestie, marsavie... si rationamente subiective, gresite.
Realitatea persoanei indoctrinate cuprinde aspecte care sunt necesare in modul lui de a gandi. Daca in rationamentul omului, Satana a prins radacini, are un rol(este necesar pentru a explica unele lucruri), normal sa nu poata renunta la el, Satana face parte din normalul lui, din realitatea lui. Slabiciunile si imaginatia l-au creat, iar slabiciunile si superstitia nu-l lasa sa renunte la el.

Apoi, in urma adoptarii realitatii religioase, li s-au creat niste convingeri privind morala/binele, de care acum, indiferent de argumente, nu mai pot scapa. Ei s-au autosugestionat si amagit reciproc, au investit timp si slabiciuni...

Eu am fost crestina, si nu doar botezata si dusa la biserica, doar ca odata cu trecerea anilor, s-a trezit mintea. Ai auzit ca ateii nu pot deveni teisti si vrei sa crezi ca e la fel cu teistii, neee, stiu ca e expirata povestea cu mos craciun, dar asa e, odata ce intelegi ca nu exista, nu mai poti crede ca exista, invers nu merge.

Daca imi amintesc bine sunt si cazuri de atei convertiti la religii

Ateii n-au fost atei. Sunt o gramada de persoane care spun despre ele ca sunt atee pentru ca e cool sau pentru ca n-au luat 10 la mate, sau n-au gagici misto la 10 ani, sunt doar crestini. Zicea pe aici un nene ca pana la 20 si ceva de ani a fost ateu; bea, fuma, injura de dumnezeu si mergea la femei. Asta nu e ateism.

Un Creator universal.

Si cam care ar fi argumentul pe care l-ai folosi pentru a justifica existenta unui creator?

Teismul nu e numai o credinta, e un mod de viata.
"Oricâte cuvinte sfinte ai citi, oricâte cuvinte sfinte ai rosti, la ce sunt bune dacă nu acţionezi în acord cu ele? " Buddha

Ohoho, un an, inseamna ca ai cercetat ceva-ceva.
Cam ce surse ai epuizat intr-un an?
Ca vreau sa le cercetez si eu.

Cam tot ce am prins in mana (sau mai bine zis pe monitor). Carti nu prea am citit Am inceput cu bloguri creationiste si documentare facute de tipi ca Behe si bloguri sau documetare atee, mai ales articole care il implicau pe Richard Dawkins sau Stephen Hawking

Hai ca asta e tare. Orice credinta e un mod de viata, ca iti modelezi viata dupa acea credinta, deci, teismul e doar o credinta, de fapt si ateismul e, cam tot ce exista e, diferenta consta in faptul ca teismul nu are nimic concret, de asta oamenii isi pot crea zei personali si nu ii pedepseste nimeni, adica acele cuvinte sfinte citite si rostite, sunt foarte bune desi nu actioneaza in acord cu ele.

Îmi întăreşti speranţa în umanitate, Sergiu. Felicitări şi mulţumesc.
Frumoasă evoluţie. : )

"NU cultura il desparte pe om de Dumnezeu, ci semicultura" ( parintele Arsenie Boca parca zicea ceva de genul. A stiut dansul ce a stiut)