Cât de sănătos mâncaţi?
Vă propun pentru vizionare şi reflectare documentarul lui Michal Siewierski "Food Choices". Filmul întreg îl puteţi găsi aici, la comentarii, postat de Sorana Popescu: http://www.facebook.com/remus.cernea/posts/1015343616715 6175
Provocăm suferinţă în masă, ca să ne îmbolnăvim, să poluăm mediul înconjurător şi să îmbogăţim corporaţiile care profită de ignoranţa noastră. Pentru cea mai inteligentă specie de pe Pământ nu părem foarte inteligenţi, nu-i aşa?
Dacă ar fi să faceţi o schimbare în dieta voastră (şi nu numai), cu ce aţi începe? (Eu una, mă gândesc serios să renunţ şi la ouă, lactate şi peşte. Nu realizam pe deplin care sunt daunele consumului lor. Dacă aveţi argumente pro şi/sau contra, aş fi curioasă să le studiez.)
Ce părere aveţi cu privire la acest subiect în general?
Dacă cineva are şi alte studii ştiinţifice legate de această temă, le poate posta aici. Mulţumesc.
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Omul in esenta este omnivor. In concluzie intr-un mod natural avem nevoie de toti micronutrientii posibili pentru functionarea la capacitate maxima. Simtome ca insuficienta cardiaca, arterita obliteranta, colesterol ridicat, obezitate sau chiar boli sinistre ca, cancerul sunt boli aparute recent din cauza consumului de carne. Iar aici ma refer la produsele obtinute prin procesare chimica, mezeluri sau tot felul de minuni. Iar in aceasta categorie nu intra doar carnea procesta, si oricare alt aliment, inclusiv coca cola sau milka cu oreo. Problema reala nu este consumul de carne, repet, in esenta suntem omnivori, consumam carne de cand am existat iar aceste boli nu existau. Consumul de alimente procesate duc la un stil de viata nesanatos. Nu stiu cate persoane ocolosec in ziua de astazi supermarketul si prefera o piata de unde sa achizioneze produse in stare cruda, naturala.
Nu or fi mancat ei romanii multe fructe inainte de '89 dar nici multa carne, pentru ca, cel putin in ultimii ani, pe care i-am apucat cat de cat si mi-i mai si amintesc asa, un pic, nu se gasea. Sunt si mai in varsta pe aici, care ar putea sa povesteasca in detaliu cum era cu statul la coada la ratie, dar ar fi off-topic. Acum nu stiu, exista si povestile alea, despre cum oprea Nicu TIR-ul cu carnea pentru export la Sibiu sau cu cei care aveau rude pe la tara si le mai trimiteau diverse. Eu, in nenorocitul asta de Bucuresti (avand rude la tara, dar ceva mai zgarcite decat media), am mancat la biscuiti cu marmelada si am baut la citronada facuta cu sare de lamaie de nu-ti poti imagina. Mi-a ramas in minte imaginea conservelor cu mazare expuse piramidal in vitrina alimentarei unde batea vantul. Hala. Hala Obor. F*ck! Pai gaseai mai multa "materie vegetala" alaturi, in piata, decat carne in imputita aia de hala. Varza calita cu urme de carne (aceeasi care mai fiersese si la supa), orez la care alegeai pamantul din el jumatate de zi si asa, mai de lux, praz cu masline, asta am mancat. Deci este discutabil.
Ce spui tu nu este neadevarat. Sa fii vegetarian si mie mi se pare cumva impotriva naturii umane, dar trebuie moderatie, multa moderatie.
Ioi, o să-mi fac şi laptele de migdale, şi laptele de caju... 
Sunt reţete cu miile cu fel şi fel de produse vegetariene super faine şi delicioase. Nici nu-mi imaginam că se pot face atâtea. Acum mi se pare şi mai ridicolă prejudecata, conform căreia vegetarienii mor de foame, având meniul zilnic super sec şi restrâns. Constat că e fix invers. Numărul de bunătăţi exotice şi sănătoase(!) îţi dă peste cap imaginaţia.
Nu-i adevarat carnea,mezelurile,slanina nu causeaza cancer,obezitate, hipertensiune, in primul rand insulina se sectreta de catre ficat in fiecare zi ceea ce e foarte normal, cand mancam o cantitate de dulciuri ficatul trebuie sa metabolizeze fructoza si creste insulina foarte mult si se depune grasimea direct pe burta ceea ce dulce la diabet / hipertensiune pentru ca grasimea se depune pe artelele vasculare, desigur zaharul in cantitati limitate nu causeaza asemenea boli,fructoza pacaleste creierul sa mance mai mult ceea ce proteinele fac opusul, proteinele tin de foame cel mai mult, grasimile nu creste mult insulina si putin, proteinele o cresc dar nu mult, desigur poti manca de toate cu limita si totul va fi ok, dar eu spun ca dulciurile, patiseria, cofetaria, painea trebuie evitate, ciocolata cu 95% caco e foarte sanatoasa pentru organism,fructele, legumele, fibrele sunt esentiale desigur, eu cand tin o dieta low carb manc foarte multe legume pentru ca am nevoie, avem nevoie de energie, corpul cand nu-i oferi deloc carbo va consuma grasime ceea ce duce la slabire rapida
In sec xx a crescut nivelul de trai, oamenii isi permit sa cumpere mai multa mancare, a scazut nivelul de activitate fizica, hrana a fost modificata de asa natura incat s-o faca mai gustoasa, evident pentru a se vinde mai bine, peste toate s-a suprapus o politica generala de subventii masive in tot lantul de producere a hranei, ceea ce a determinat scaderea pretului la alimente. Toate acestea au dus la cresterea aportului caloric, iar un element important l-au avut si alimentele cu grad ridicat de palatabilitate, vinzi mai mult alimente daca sunt foarte gustoase. Cei din industria alimentara au angajat specialisti in fiziologia gustului si ingineri in chimie alimentara, care au creat alimente care stimuleaza foarte mult centrii hedonici din creier determinand un consum ridicat ala acestora, care cuplat cu densitatea lor calorica ridicata si tinand cont si de ceilalti factori enumerati, a dus la explozia ratei obezitaii.
Nu e legat de carbo sau de insulina, ci de factorii care au dus la aport crescut de calorii. Ca o remarca, majoritatea produselor cu densitate calorica mare si cu palatabilitate ridicata, contin un amestec de grasimi si carbo rafinati, de exemplu cartofii prajiti, chipsurile, biscuitii, napoltanele, pizza, gogosile etc.
Deci nu trebuie sa ma convingi pe mine, ci pe miile de cercetatori din lumea intreaga, care cerceteaza aceste fenomene, pana acum nici unul dintre acesti guru lowcarb nu a produs vreo dovada palpabila care sa implice insulina ca fenomen cauzator al obezitatii.
Ideea este sa consumi alimente cu palatabilitate mai scazuta, cu grad redus de rafinare si cu densitate calorica scazuta, nu sa reduci in mod nejustificat o intreaga clasa de nutrienti pe motive inchipuite.
Recomand acest forum unde se pune accant pe dovezi stiintifice http://forum.softpedia.com/......sanatoase/
Totusi,nu te lovesti de critici in jurul tau? Eu m am saturat de ele. Toata lumea o tine una si buna ca ai nevoie de carne
1. Fructoză vs glucoză
Cele două zaharuri simple din dietă sunt glucoza şi fructoza. Acestea par aproape identice. Au aceeaşi formulă chimică şi cântăresc la fel. Însă pentru corpul nostru, acestea sunt complet diferite (2). Glucoza poate fi metabolizată de toate ţesuturile, dar fructoza poate fi metabolizată doar de către ficat în orice cantitate semnificativă (3).
Iată câteva exemple care arată de ce caloriile din glucoză nu sunt aceleaşi ca şi cele din fructoză:
• Grelina este „hormonul foamei". Creşte atunci când ne este foame şi scade după ce mâncăm. Un studiu arată că fructoza duce la niveluri mai mari ale grelinei (mai multă foame) decât glucoza (4).
• Fructoza nu stimulează centrii saţietăţii în creier în acelaşi fel ca şi glucoza, lucru ce duce la o saţietate redusă (5).
Un consum mare de fructoză poate produce rezistenţă la insulină, grăsime abdominală, creşterea nivelului trigliceridelor, a glicemiei şi a LDL mic, dens, comparativ cu exact acelaşi număr de glucoză (6).
Acelaşi număr de calorii, efecte foarte diferite asupra foamei, hormonilor şi sănătăţii metabolice – deoarece o calorie nu este o calorie. Reţineţi că acest lucru este valabil la fructoza ce provine doar din zahărul adăugat, nu de la cea din fructe. Acestea conţin şi fibre, apă şi au o semnificativă rezistenţă la mestecat, care atenuează efectele negative ale fructozei.
Concluzie: deşi fructoza şi glucoza au aceeaşi formulă chimică, fructoza are mai multe efecte negative asupra hormonilor, apetitului şi sănătăţii metabolice.
2. Efectul termic al alimentelor
Alimentele trec prin diferite căi metabolice. Unele dintre acestea sunt mai „eficiente" decât altele. Cu cât o cale metabolică este mai „eficientă", cu atât mai multă energie din alimente este folosită pentru procesele din organism şi mai puţină este disipată sub formă de căldură. Căile metabolice pentru proteine sunt mai puţin eficiente decât cele pentru carbohidraţi şi grăsime. Proteinele conţin 4 calorii pe gram, însă o mare parte din acestea se pierd sub formă de căldură atunci când sunt metabolizate de organism. Efectul termic al alimentelor este măsura gradului în care alimentele cresc consumul de energie, datorită energiei necesare pentru digerarea, absorbţia şi metabolizarea substanţelor nutritive.
Acesta este efectul termic al macronutrienţilor (7):
• Grăsimi: 2-3%.
• Carbohidraţi: 6-8%.
• Proteine: 25-30%.
Sursele variază în intervalul acestor cifre, dar este clar că proteinele au nevoie de mai multă energie de metabolizare decât grăsimile şi carbohidraţii (8). Dacă vom lua în considerare un efect termic de 25% pentru proteine şi 2% pentru grăsimi, acest lucru înseamnă că 100 de calorii din proteine vor fi în final 75 de calorii, în timp ce 100 de calorii din grăsimi vor fi 98 de calorii.
Studiile arată că dietele bogate în proteine stimulează metabolismul cu 80 până la 100 de calorii pe zi, comparativ cu dietele mai sărace în proteine (9, 10). Spus simplu, dietele cu conţinut mare de proteine au un „avantaj metabolic". Există un studiu care a comparat două mese alcătuite din sandvişuri care aveau acelaşi număr de calorii şi macronutrienţi. Totuşi, un sandviş a fost făcut cu cereale integrale şi brânză cheddar, în timp ce altul a fost făcut cu cereale rafinate şi brânză procesată (11). Cei care au mâncat sandvişul cu cereale integrale au ars de două ori mai multe calorii pentru a digera masa.
Concluzie: caloriile proteinelor ne îngraşă mai puţin decât cele ale carbohidraţilor sau ale grăsimilor, deoarece proteinele au nevoie de mai multă energie pentru a fi metabolizate. Alimentele integrale necesită un consum mai mare de energie pentru a fi digerate decât alimentele procesate.
3. Proteinele reduc apetitul şi vă fac să consumaţi mai puţine calorii
Proteinele duc şi la un apetit redus, făcându-vă automat să mâncaţi mai puţine calorii. Studiile arată că proteinele sunt de departe cel mai săţios macronutrient (12, 13). Dacă oamenii cresc aportul de proteine, încep să piardă în greutate fără a mai număra caloriile sau a controla porţiile. Proteinele pun pierderea în greutate pe autopilot (14, 15).
Într-un studiu, persoanele care au crescut aportul de proteine până la 30% din calorii, au început automat să mănânce cu 414 calorii mai puţin pe zi şi au pierdut 4, 9 kg. în 12 săptămâni (16). Dacă nu vreţi să ţineţi „dietă", ci doar să înclinaţi balanţa metabolică în favoarea voastră, atunci cel mai simplu (şi mai delicios) mod ar fi să adăugaţi mai multe proteine în alimentaţie. Este clar că atunci când este vorba de metabolism şi reglarea apetitului, o calorie din proteine nu este acelaşi lucru cu o calorie din carbohidraţi sau grăsimi.
Concluzie: consumul mai mare de proteine poate duce la un apetit redus şi la pierderea automată în greutate fără a fi nevoie de numărarea caloriilor sau de controlul porţiilor.
4. Indicele de saţietate
Alimentele au efecte diferite asupra saţietăţii. Este mult mai uşor să consumăm excesiv unele alimente decât altele. De exemplu, poate fi destul de uşor să mâncăm 500 de calorii (sau mai mult) din îngheţată, în timp ce ar trebui să vă forţaţi să mâncaţi 500 de calorii din ouă sau broccoli. Acesta este un exemplu al felului în care alegerile noastre alimentare pot avea un impact major asupra cantităţii totale de calorii pe care ajungem să o consumăm. Există mulţi factori care determină valoarea de saţietate a diferitelor alimente, care este măsurată pe o scală numită indice de saţietate (17).
Indicele de saţietate este o măsură a abilităţii alimentelor de a reduce foamea şi aportul energetic pentru orele următoare. În cazul în care consumaţi alimente care au un indice mic de saţietate, atunci vă va fi foame şi veţi ajunge să mâncaţi mai mult. Dacă alegeţi alimente care au un indice mare de saţietate, veţi mânca mai puţin şi veţi slăbi.
Unele exemple de alimente cu un indice mare de saţietate sunt cartofii fierţi, carnea de vită, ouăle, fasolea şi fructele, în timp ce alimentele cu indice mic de saţietate includ gogoşile şi prăjiturile. Este important să alegeţi alimente ce vă satură, acest lucru fiind important pentru echilibrul energetic pe termen lung. Pentru că o calorie dintr-un cartof fiert nu este acelaşi lucru cu o calorie dintr-o gogoaşă.
Concluzie: alimentele au efecte diferite asupra saţietăţii şi a cantităţii de calorii pe care ajungem să o consumăm la mesele ulterioare. Acest lucru este măsurat pe o scală numită indicele de saţietate.
5. Dietele low-carb duc la o restricţie automată a caloriilor
Începând din anul 2002, peste 20 de studii randomizate controlate au comparat dietele low-carb şi low-fat. Studiile au arătat constant că dietele low-carb duc la o pierdere mai mare în greutate, de multe ori de 2-3 ori mai mare. Unul dintre principalele motive pentru acest lucru este faptul că dietele low-carb duc la o reducere semnificativă a apetitului. Oamenii încep să mănânce mai puţine calorii fără a încerca (18, 19).
Dar chiar şi atunci când caloriile sunt corelate între grupuri, de obicei grupurile low-carb slăbesc mai mult, deşi nu întotdeauna se ajunge la o semnificaţie statistică (20, 21, 22). Cel mai important motiv pentru acest lucru este probabil acela că dietele low-carb produc pierderea apei. Balonările excesive tind să dispară în prima sau a doua săptămână (23). Un alt motiv este acela că dietele low-carb tind să includă mai multe proteine decât dietele low-fat. Proteinele au nevoie de energie pentru metabolizare, iar corpul foloseşte energie pentru a transforma proteinele în glucoză (24).
Concluzie: dietele low-carb duc constant la o pierdere mai mare în greutate decât dietele low-fat, chiar atunci când caloriile sunt corelate între cele două grupuri.
6. Indicele glicemic
Există multe controverse în nutriţie, iar experţii nu cad de acord în multe privinţe. Însă unul dintre puţinele lucruri cu care toată lumea este acord este nocivitatea carbohidraţilor rafinaţi. În această categorie intră zaharurile adăugate, precum zaharoza şi siropul de porumb bogat în fructoză, ca şi produsele din cereale rafinate, aşa cum este pâinea albă. Carbohidraţii rafinaţi tind să conţină puţine fibre şi să fie digeraţi şi absorbiţi rapid, ducând la o creştere imediată a glicemiei. Ei au un indice glicemic (GI), care reprezintă măsura a cât de repede cresc alimentele glicemia. Atunci când mâncăm un aliment care creşte rapid glicemia, tot aşa de repede şi scade – „mountain russe-ul glicemiei". Când zahărul din sânge scade, ne este poftă de o altă gustare bogată în carbohidraţi.
Într-un studiu în care li s-au servit oamenilor milkshake-uri care au fost identice, în afară de faptul că unul avea un indice glicemic mare, iar celălalt avea un indice glicemic mic, milkshake-ul cu indice glicemic ridicat a cauzat foame şi pofte, comparativ cu shake-ul cu indice glicemic scăzut (25).
Un alt studiu a constatat că băieţii adolescenţi au mâncat cu 81% mai multe calorii în timpul unei mese cu indice glicemic mare, în comparaţie cu o masă cu indice glicemic mic (26). Deci, viteza cu care caloriile din carbohidraţi au ajuns în sistem poate avea un efect dramatic asupra potenţialului lor, cauzând consum în exces şi îngrăşare.
Dacă ţineţi o dietă high-carb, este important să alegeţi surse integrale, neprocesate de carbohidraţi, care conţin fibre. Acestea pot reduce rata la care glucoza intră în sistemul nostru (27, 28).
Studiile au arătat în mod constant că persoanele care mănâncă în special alimente cu indice glicemic mare au cel mai mare risc de a deveni obezi şi diabetici. Deoarece nu toţi carbohidraţii sunt creaţi egali (29, 30).
Concluzie: carbohidraţii rafinaţi duc la o creştere mai mare şi mai rapidă a glicemiei, ceea ce duce la pofte şi la un aport alimentar crescut.
Ţineţi minte
Sursele de calorii pot avea efecte diferite asupra senzaţiei de foame, hormonilor, consumului de energie şi asupra regiunilor din creier care controlează aportul alimentar. Deşi caloriile sunt importante, numărarea lor nu este importantă pentru pierderea în greutate.
În multe cazuri, doar schimbarea alegerilor alimentare poate duce la aceleaşi rezultate (sau mai bune) ca şi restricţia caloriilor.
Ba da, dar nu le bag în seamă.
Mentalităţile învechite. Ce să le faci?
RAY26TM: "Nu-i adevarat carnea, mezelurile, slanina nu causeaza cancer, obezitate, hipertensiune..." plus multe alte afirmaţii la fel de inteligente. 
Eu te întreb, de ce aş crede un ray de pe TPU şi nu sute de studii şi un doctor, care le explică şi chiar are sens?
Tu pe tine încerci să te convingi că plăcerile tale sunt şi sănătoase, nedorind să accepţi realitatea şi să, eventual, renunţi la ele. De aici şi insistenţele obsesive.
Poate e o surpriză pentru tine, ray, dar proteinele există din plin şi în vegetale (că tot văd că încerci să dovedeşti că nu putem fără proteine şi cât de bune sunt ele, de parcă am afirma contrariul).
Dami un singur facut pe mai multe grupuri pe o durata lunga de timp care sa afirme ceea ce dovedesti unul singur,eu nan nimic cu fructele,legumele mereu le promovez dar organismul are nevoie de toate doar de dulciuri,patiserie nu are nevoie,proteinele vegetale pot fi ok desigur,nu trebuie sa ma crezi pe mine daca vrei isu pot demonstra prin studiiu, sunt populati care cu high carb sau dezvoltat sau high pro, fat etc nu e vorba de high e vorba de a manca rational nu mult indiferent de ceea ce manci sa manci putin si mult spirt, miscare, daca as manca 2 kg de banane si un 1kg de cartofi adica 3000 de calorii mas ingrasa deci e dieta vegetariana, acel doctor nu prezinta studii stiintifice un studiu poate fi repetat asta e stiinta restul e vrajeala, si soranea a fost vegetariana i era foame non stop desigur cartofi sunt buni la foame si buni carbo, totul e a manca sanatos si putin
Nu vad de e de ras carnea daca manci mult ca si slanina si carbo se depun ca grasime in timp poate cauza boli de genul dar repet in timp soramea a avut cancer find vegetariana si maicamea a avut, te credeam o persoana mai rationala nu care rade aiurea eu pot dovedi ceea ce afirm cu dovezi, bolile moderne sunt cauzate de dulciuri si fast food, patiserie asta nu inseamna ca carbo sunt rai cei naturali deaigur inca ceva tumorile cancerigene se hranesc cu zahar nu cu proteine, carnea rosie e bine de evitat atat
Avem nevoie de proteine din carne dar omul se poate adapta la orice stil de viata fie el vegetaruan dar alune, nuci sa nu le eviti sau pestele sa fim seriosi prstele e foarte sanatos
Nu ai idee despre ce vorbesti, chiar deloc. Si te rog sa ma crezi ca nu incerc sa par arogant. Incep cu a spune ca insulina nu este secretata de catre ficat si ea este secretata de catre pancreas, deci gresesti. Acest proces are loc atunci cand mancam carbohidrati cu absortie rapida. Pe scurt zaharurile, sunt compusi din putine molecule, una maxim doua iar asta face ca organismul sa ii descompuna rapid iar pancreascul este afectat in acest procesc, pancreas care secreta insulina. Atat carnea, cat si dulciurile, nu contin fructoza, iar gresesti. Fructoza este carbohidratul provenit din fructe. Este total invers, zaharurile proceste au efect asupra creierului si dau dependenta, fructoza se gaseste in fructe repet care le consumam de cand lumea. Proteinele nu tin de foame cel mai mult pentru ca ele nu sunt descompuse sub forma de glicogen, ele sunt sintetizate direct in tesutul muscular iar cantitatea de proteina in exces este elminata prin urina. Carbohidratii si grasimile sunt stocate sub forma de glicogen ( energie, acel strat adipos ). Atat carbohidratii cat si grasimile se impart in doua categorii si sunt sintetizate identic. Cum am spus mai sus, vorbind de nivelul de insulina, carbohidratii se impart in doua categorii, simpli si complecsi. Simpli repet sunt daca sunt legati intre ei dintr-un nr. mic de molecule, una maxim doua. Asta face ca organismul, iar repet, sa ii descompuna usor si sa ii foloseasca pe post de energie. Asigura energia pe o scurta perioada de timp. Daca cantitatea de carbohidrati este prea mare, organismul o sa ii stocheze sub forma de glicogen ( energie, acel strat adipos pentru mai tarziu ). Si nu doar atat, afecteaza pancreascul carbohidratii simpli, pancreasc care secreta insulina si ii face sa se depuna si mai rapid. Carbohidratii simpli sunt zharurile, de aici si expresia, imi creste glicemia. Carbohidratii complecsi sunt formati din multe molecule, asta face ca organismul sa ii descompuna greu si sa ii foloseasca pe post de energie mai mult timp, deci ei se depun mai greu. La fel si in cazul grasimilor, chiar ingrasa mai rau ca si carbohidratii pentru ca un gram de grasimi contine aproape dublu calorii ca un gram de carbohidrati. Proteina repet, se sintetizeaza in tesuturile musculare, daca este in exces, este eliminta prin urina, ea nu se depunde sub forma de glicogen. Legumele contin carbohidrati, cu indice glicemic mic ce este drept, dar contin. Carnea slaba nu contine carbohidrati si grasimi, de exemplu pieptul de pui. In concluzie daca vorbesti de o dieta low carb, ea trebuie sa contina 90% proteina iar restul 10 % carbohidrati. Ai idee despre ceva dar le faci salata.
Gresesti teribil Ray, este adevarat ca poti sa slabesti indiferent ce mananci atatat timp cat esti in deficit caloric pentru ca muschii sunt formati din celule musculare, celule care mor si sunt inlocuite de alte celule in functie de raportul calori. Daca raportul caloric este prea mic, si celulele musculare o sa vina intr-un numar mai mic, deci slabesti. Dar, un mare dar, poti sa slabesti de la 70 kg la 50 kg cu acelasi procentaj de grasime corporala din cauza alimentelor alese gresit. Si ce ai facut daca la 70 kg aveai procentaj de grasime corporala 30 % iar la 50 kg este acelasi? Acelasi aspect moale si adipos? Alimentele procesate, respectiv zaharurile, fiecare gram retine 8 grame de apa, aspectul vizual chiar daca ai slabit, o sa fie la fel de adipos.
Chiar zilele astea am vazut la tv ca romanii sunt poporul cu cele mai multe cazuri de cancer din UE (au dat mai multe exemple). Si uite ca poate n-ar fi deloc eronat sa spunem ca exista o legatura intre asta si consumul foarte ridicat de carne de la noi din tara. Am vazut in link-ul pe care mi l-ai dat ca riscul de cancer poate scadea destul de mult daca renuntam la carne. Si daca vorbeam de alcool inainte, tot noi suntem poporul cu cele mai multe cazuri de ciroza cauzata de alcool din UE. Fumatul ne asigura si el un loc fruntas la cazurile de cancer de plamani, si tot asa. Chiar suntem un popor foarte binecuvantat. Se vede ca suntem si cei mai credinciosi. Iti dai seama cati romani isi scurteaza viata cu cateva zile de fiecare data cand consuma multa carne de sarbatorile astea? Traditiile ne ingroapa la propriu.
Ceva imi spune ca o sa fii destul de ocupata cu gatitul zilele astea.
Laptele de migdale suna atat de delicios. Sa-mi spui si mie cum te-ai descurcat, si fa-mi pofta.
Că bine zici...
Da, am cumpărat azi zeci de delicii - seminţe, alune, nuci, condimente, soia, linte, năut, ciuperci, cereale, avocado, verdeţuri, etc - şi o parte din ele am sintetizat deja într-o salată-minune (cu sos de soia şi frunze de mentă, ca cireaşa de pe tort), iar altele (soia, năutul, alunele de pădure) le-am pus la înmuiat, să fie pregătite pentru experimentele mele de mâine. E aşa fun. 
Wow, vezi ca-mi faci asa o pofta ca imediat ma duc sa cumpar si eu. As manca chiar acum din salata aia. Dupa cum vorbesti, cred ca te pricepi la gatit, si-ti place mult. Iar cand o faci cu placere, si chiar de distrezi gatind, nu are cum sa nu iasa o mancare buna. Ce experimente intentionezi sa faci cu soia, nautul si alunele maine? Nu poate fi decat ceva gustos. 
Din soia vreau să încerc să fac mai întâi un lapte de casă (văd ce arome îi pun şi cu ce îl împodobesc, poate fructe, mentă). Năutul o să aştept să încolţească, o să-l fierb şi o parte, probabil, o să pisez cu usturoi, condimente, văd eu, iar restul o să adaug în salate, pentru consistenţă şi gust. Iar alunele de pădure efectiv nu prea am cum să le pap neînmuiate, deci scopul e să reuşesc să le sparg, ca seminţele.
De gătit îmi place să gătesc, dar nu chestii super comune şi plictisitoare, din prepararea cărora lipseşte sentimentul de creaţie artistică, de libertate, de fantezie, de experimentare, de distracţie.
Dacă te molipsesc, să-mi scrii şi tu ce ai gătit!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
