Ema dixit: "Dumnezeu este pe primul loc.Traiesc pentru familia mea, pentru copiii mei, pentru semenii mei.Cred ca acum sunt mai eficienta pentru cei din jurul meu." [...] "Traiesc cu scop.Singura diferenta este ca acum Ii sunt recunoscatoare lui Dumnezeu pentru toate lucrurile."
Deci ne spui o dată că trăieşti pentru familie, copii, semeni, etc. şi conchizi de-aici că trăieşti cu scop. Afirmaţia asta este în egală măsură valabilă şi pentru un ateu şi pentru un păgân şi pentru un musulman şi pentru un pastfarian.
Ema dixit: "Existenta mea nu se rezuma doar la a ma inchina lui Dumnezeu." - În regulă. Şi-atunci dacă afirmaţia ta că "trăieşti cu scop" este valabilă şi pentru necredincioşi iar tu însuţi afirmi că existenţa ta nu se rezumă la a te închina zeului tău, atunci eu întreb: De ce are mai mult sens viaţa ta, cu credinţă în zeul iudeo-creştin faţă de sensul vieţii unui necredincios care afirmă acelaşi lucru ca şi tine?
Viaţa mea fără credinţă în zei are foarte mult sens şi sunt foarte fericit că am ocazia s-o trăiesc. Eu preţuiesc viaţa asta mult mai mult decât religioşii pentru că ştiu că este singura viaţă pe care o am.
Numai bine.
@RelaţiiCuClienţii
Draga mea. Existenta mea nu se rezuma doar la a ma inchina lui Dumnezeu.Viata mea inainte de a-L cunoaste pe Dumnezeu, era non- sens.Chiar daca din punct de vedere material stateam foarte bine, iti spun ca nu eram fericita.Ce s-a schimbat in viata mea, doar ordinea prioritatilor. Dumnezeu este pe primul loc.Traiesc pentru familia mea, pentru copiii mei, pentru semenii mei.Cred ca acum sunt mai eficienta pentru cei din jurul meu.Sunt implicata in diverse activitati care ma fac sa ma simt utila.Traiesc cu scop.Singura diferenta este ca acum Ii sunt recunoscatoare lui Dumnezeu pentru toate lucrurile.Si daca s-a schimbat ceva in viata mea, aceasta schimbare mi-a adus multa fericire si bucurie.Aceasta vine de la Dumnezeu.M-as bucura sa experimentezi in inima ta adevarata pace care vine de la Dumnezeu.Pace!
@RelaţiiCuClienţii
Chiar nu este cazul sa ma compatimesti.Eu as vrea ca toti oamenii sa fie macar la fel de fericiti si impliniti cum sunt si eu.Pastreaza -ti,, compatimirea,, pentru cei ce au nevoie cu adevarat.
@
kongeriket
Ai dreptate. Exista oameni buni si morali si fara sa Il cunoasca pe Dumnezeu.Si eu eram una dintre ei.Dar cand Dumnezeu a intrat in inima mea,a facut o transformare. Faptele pe care le fac, pornesc din dragostea Lui, prin Duhul Sfant.El a dat un nou sens vietii mele.Nu ii mai cer lui Dumnezeu sa imi indeplineasca visele mele, idealurile mele.Numai in Dumnezeu ne putem gasi originea importanta, scopul, ratiunea existentei noastre si destinul nostru.Inainte de a-L cunoaste pe Dumnezeu scopul meu era sa castig cat mai multi bani,sa adun cat mai multe posesiuni materiale, dar dupa ce L-am cunoscut pe Dumnezeu, toate palesc inaintea Creatorului meu.Numai prin El poti sa fii fericit, numai cu El poti sa iti cunosti adevarata identitate.Stiu ca tu nu poti sa intelegi.Numai cand esti nascut din Dumnezeu privesti toate lucrurile din perspectiva eterna.
Luana1
Draga mea
Nu as dori nimanui sa fie incercat asa cum am fost si eu.Dar tocmai aceste incercari m-au apropiat de Dumnezeu.Atunci cand Il cunosti pe Dumnezeu, ai datoria sfanta de a spune si altora despre El.Cum crezi ca din 12 ucenici s-a ajuns la milioane de crestini? Au marturisit cu gura despre lucrarile minunate ale lui Dumnezeu.Suntem datori sa ducem vestea cea buna a Evangheliei. Dumnezeu sa te binecuvanteze.Nu te-am injurat, nu ti-am dat in cap, nu stiu de ce reactionati asa cand este vorba de Dumnezeu.
Fiecare este liber sa aleaga.Va veni ziua cand veti regreta amarnic ca nu ati dorit sa primiti pe Isus ca Domn si mantuitor.Ioel3:18,,Si veti vedea din nou atunci deosebirea dintre cel neprihanit si cel rau, dintre cel ce Ii slujeste lui Dumnezeu si cel ce nu-L slujeste.Caci iata,vine ziua care va arde ca un cuptor! Toti cei trufasi si cei rai vor fi ca miristea. Ziua care vine ii va arde,zice Domnul ostirilor si nu le va lasa nici radacina,nici ramura.,,Si cei ce rad, se vor intalni cu cele scrise aici.,, Din cuvintele tale vei fi condamnat si din cuvintele tale vei fi salvat,,.
Bineinteles! In fond, exista pe lume mult mai multi oameni care cred in altceva decat in Dumnezeu si uite ca traiesc bine-mersi, au realizari, sunt fericiti sau tristi... Felul in care pui tu intrebarile ma face sa ma gandesc la cat de multi oameni au murit, de-a lungul istoriei, pentru simplul motiv ca au refuzat sa faca parte dintr-o turma sau din alta.
Da are, viata mea are sens pentru ca (,) cred in mine si in propiile forte deci nu mai am nevoie de nimic.
Ema, sunt mulți atei pe lumea asta!
Eu am renunțat, să mai fiu ateu, cam în 1994-1995!
Da, chiar cred că viaţa mai are sens, chiar dacă nu crezi în Dumnezeu.
Dumnezeu nu-ţi dă sensul, nu ar trebui să trăieşti doar pentru El.
Dacă aşa trăieşti tu, înseamnă că îţi iroseşti viaţa, că nici măcar nu meriţi să foloseşti acest verb-- a trăi.
Tu nu trăieşti, tu exişti. O existenţă care se bazează doar pe existenţa lui Dumnezeu, pe posibilitatea de a te ruga la El şi de a i te închina.
Bănuiesc că tu consideri asta trăire, dar eu o consider o existenţă jalnică.
Pace! o:-)
@Ema:
Implicarea în societate, păsarea de alte persoane şi de soarta lor--toate acestea nu ţin de Dumnezeu, sunt alegerile tale şi nu contează dacă crezi în Dumnezeu sau nu, pentru a avea sentimente de acest gen.
Probabil că tu duceai o viaţă plină de non-sensuri, dar nu toţi necredincioşii trebui să se simtă în acelşi fel în care te simţei şi tu.
Era modul tău de a trăi, de a percepe lumea. Era greşeala ta şi acum, cu ajutorul lui Dumnezeu, te-ai schimbat.
Tu faci o greşeală enormă. Consideri că eu, sau ceilalţi necredincioşi, atei, agnostici şi tot aşa, sunt la fel ca şi tine--în cazul meu, te înşeli amarnic.
Eu nu am nevoie de un impuls pentru a ajuta, pentru a-mi păsa, pentru a încerca să schimb ceva la mine.
Îmi pare rău că ai fost aşa înainte să-l "întălneşti" pe Dumnezeu, chiar îmi pare rău.
Şi îmi mai pare rău că sunt mulţi oameni credincioşi care au fost la fel.
Vă compătimesc.
Viata majoritatii are sens fara dumnezeu, si musulmanii si crestinii si ateii sunt incercati de viata, eu nu cred intr-un dumnezeu biblic sau coranic, si am avut incercari grele in viata, a caror urme nu se vor sterge niciodata, asta nu inseamna ca m-a ajutat dumnezeu cumva, el si-ar fi facut prezenta in viata mea daca ma scapa de chinuri. Viata mea are sens si fara dumnezeu in ea, lipsa lui dumnezeu din viata mea este pentru ca nu l-am putut asimila, pentru ca nu sunt convins ca exista dumnezeul biblic. Oricine poate afirma ca el crede in dumnezeu, asta pentru ca vrea sa ajunga in rai sau sa fie ajutat, iar aceea nu se mai numeste credinta...
Eu personal nu inteleg viata oamenilor care bat cruci si merg zilnic la biserica.
Problema oamenilor care cred este ca sunt foarte dezinformati.
Multi nici macar nu stiu in ceea ce cred.
Eu inainte de a ajunge la concluzia ca sunt ateu am citit multe carti despre cum au aparut religiile,am vazut documentare despre stiinta/religie,apoi am citit Biblia(unde scrie doar despre crime si razboaie este o tampenie).
Oamenii din ziua de astazi din pacate nu mai citesc,nu se uita la documentare,au ramas cu aceleasi vechi conceptii.
Nu am nimic cu nimeni,fiecare poate sa creada in ce vrea.
Dar inainte cititi si voi o carte sau chiar Biblia pentru ca habar nu aveti in ce credeti.
Majoritatea mediocra crede in ce aude de la parinti/bunici.
E inca mentalitatea comunista,si din pacate vad ca se transmite urmatoarei generatii.
Sunt ateu, sunt mandru de ceea ce sunt, si ma consider o persoana foarte libera si fericita.Nu pierd timpul ascultand slujbe si facand rugaciuni unui prieten desi inexistent foarte popular prin Romania.
In Spania unde locuiesc eu bisericile sunt doar locuri de vizitat dar toate sunt inchise de zeci de ani.Peste 60 % cred ca sunt atei pe aici.Au si o expresie care o folosesc din minut in minut : "me cago en dios(ma cac in dumnezeu)".
Dar asta face si diferenta de mentalitate/dezvoltare.Cum gandesc si cum traiesc ei, si cum gandim si cum traim noi.
Gandeste putin limpede.
Depinde in care Dumnezeu crezi pana la urma. Americanii au pe bancnota de 1$ " In god we trust". Dar eu nu am inteles daca ei cred in Dumnezeu sau dumnezeul lor e banul...
Are la fel de mult sens ca şi cea cu credinţă. Dacă tu zici că credinţa în Dumnezeu stă la vârful piramidei sensurilor vieţii tale, eu ca ateu consider că acesta e un pretext impus faţă de tine însuşi pentru a-ţi întări celelalte rosturi.
Da, cu siguranta.
Viata merita traita. Si moralitatea nu are nici o baza religioasa.
Daca esti o persoana morala doar pentru ca iti pretinde Dumnezeu, inseamna asta ca esti o persoana buna cu adevarat? NU!
De fapt, oamenii au trait si fara credinta in Dumnezeu, si de asta uite ca au dezvoltat empatie, munca in grup, ajutor reciproc, etc.
Viata merita traita la maxim, pentru ca e singura pe care o avem. Sunt atatea motive pentru care merita sa traim:
Copii, satisfactia vietii, chiar si faptul ca suntem in viata e un eveniment cu o probabilitate minuscula.
Viata e unica si rara!
Draga Ema si daca intr-o zi vei fi precum Iov,saraca,bolnava,fara cei dragi in jurul tau,la ce nivel iti va fi credinta pe care o afisezi in acest moment? Vezi tu,credinta e ceva intim,e acolo,in camara sufletului tau,nu te lauzi si nu o strigi in gura mare. Spui ca acum nu mai alergi dupa agonisiri materiale,vrei sa te cred? Uite de aceea au dreptate ateii,ipocrizia inca ii defineste pe cei care cred ca sunt credinciosi.
Cat despre intrebarea ta, totul e relativ, totul se poate redirectiona la 180 la un anumit moment in viata pentru toti oamenii.Viata unei persoane e precum un fir de nisip pe o plaja.La fel si felul cum intelege si simte fiecare sa traiasca si sa inteleaga ceea ce i se intampla.Nu exista doar alb si negru.Ar trebui sa intelegem asta si sa nu mai fim atat de virulenti la opiniile si convingerile celorlalti, lucru valabil atat pentru cei care cred si pentru cei care nu cred.Sa ne acceptam reciproc.
Ema,reactia mea a fost una rezonabila si nu a fost fata de dumnezeu ci fata de felul cum vezi tu lucrurile si cum intelegi le le afisezi.Mie nu poti sa-mi demonstrezi in nici un fel ca te-ai desprins de lumea materiala in care traim si ca tu vezi totul din perspectiva eterna, cum te-ai exprimat.Daca vrei, te poti minti singura si poate asta te face sa te simti mai bine. Spui ca pe primul loc in viata ta e dumnezeu. Exprima te rog in procente convingerea ta ca exista dumnezeu.Eu nu te condamn ca ai credinta dar o exprimi putin cam zgomotos si mie imi suna fals.
Mandria ne omoara.Deja crezi ca te afli in tabara celor alesi si salvati.Bine ar fi sa intelegi citatele pe care le-ai scris.Te antepronunti, ceea ce e mai mult decat graitor.
Ionutzz - Raspunsul pe care il cauti este aici... - http://www.conspil.blogspot.com/
Crezi ca tu atunci cand te-ai nascut aveai credinta in Dumnezeu(opinia mea:NU)? Viata copiilor care inca nu stiu de conceptul de "Dumnezeu" are un sens anume(daca ar fi sa gandim in stilul in care cred eu ca ai incercat tu sa pui intrebarea atunci iar NU)? Cu alte cuvinte nu te nasti cu un anumit scop/sens pe lume; te nasti cu scopul de a-ti creea un sens/scop.
Fiecare om are dreptul sa decida. Poate sa aleaga ca tel principal sexul, profitul unei afaceri, divertismentul. Sau telenovela, mai nou. Eu cred ca atata timp un individ isi are cautarile sale cu privire la Dumnezeu e pe un drum bun.
Degeaba crezi in Dumnezeu daca nu crezi in propriile-ti forte.Pt. ca am mai zis eu:O da Dumnezeu, dar in traista nu-ti baga!
Cel mai lipsit cuvant de Sens este chiar cuvantul Sens... Dumnezeu iti da Sens vietii? atunci la fel de bine poti cauta sau astepta sa-ti dea cei din jur un sut in fund pentru a o lua intr-un sens
Mitch întreabă: