☺ Spui că eşti credincios, dar eşti sigur de credinţa ta?
Ai cercetat, ai căutat să te convingi, să fii sigur că există : Dumnezeu, o concordanţă în Biblie, o Judecată Divină şi mai ştiu eu ce?
Sau ai mers pe premiza: "Cred şi asta este de ajuns!"?
Premiză care, din punctul meu de vedere, este cea care a creat acest gen de credinţă - superficială, lipsită de informaţie, oarbă.
Majoritatea au această credinţă. Ies ca pe bandă rulantă şi toţi răspund la întrebări esenţiale cu : "Dumnezeu ştie/poate/mă ghidează/ reprezintă tot ceea ce există etc. -- la fel ca unul care cântă la fluier doar o singură notă.

☺ Spui că eşti necredincios, dar eşti sigur de necredinţa ta?
☺ Nu te preocupă nimgic legat de religie, dar crezi că faci bine din moment ce este un subiect destul de dezbătut de o groază de oameni? Nu crezi că ar trebui să-ţi faci o părere proprie în legătură cu religia, biblia şi Dumnezeu?

Da, credinta mea este una autentica.Eu am experimentat puterea lui Dumnezeu.El m-a transformat dintr-un om orgolios,si pacatos care rataceam departe de El,intr-un copil al lui Dumnezeu.El mi-a umplut inima cu pace, cu bucurie, am primit siguranta mantuirii.Mai mult,El imi asculta rugaciunile,a facut minuni in viata mea,si cei din jur(care radeau ca m-am intors la Dumnezeu)au fost nevoiti sa recunoasca ca numai Dumnezeu a lucrat asa de minunat. Dumnezeu l-a transformat si pe sotul meu, si caminul nostru se poate compara cu un coltisor de rai, unde domneste bucuria si pacea.Chiar daca ne-am casatorit din dragoste, eram doua pietre tari, si cine stie ce se intampla daca nu L-am fi primit pe Domnul Isus in inimile noastre.Acum gandul meu este oare ce l-ar face fericit pe sotul meu, iar prioritatea lui este sa-mi fie mie bine.Asa dar ne complectam unul pe celalalt, traim in armonie, si dam slava lui Dumnezeu.Copiii i-am educat in spirit crestin, cunosc valorile moral-crestine si le aplica in viata lor.As dori ca toata lumea sa il primeasca pe Dumnezeu in inima, si sa guste ce bun este Domnul! Daca vei face un pas spre El, El va face doi spre tine.Cititi in Cuvantul Lui si puneti-L la incercare.El raspunde la rugaciuni.Sunt atat de sigura de credinta mea, incat daca ar fi nevoie, as plati cu viata aceasta ca sa fiu cu El in vesnicie.

@Alphawolf
Daca exista o creatie nu trebuie sa existe si un Creator? Daca ai cerceta Cuvantul Lui Dumnezeu ai vedea ca El nu este lipsit de putere.Multi de-a lungul timpului au luptat impotriva Bibliei,si totusi ea este in picioare. Cerceteaza Scriptura caci in Ea il vei gasi pe Dumnezeu.El transforma vieti,El face minuni,El raspunde la rugaciuni. Oamenii care marturisesc despre puterea Lui care spun ca El este o realitate in viata lor, care au renuntat la felul lor desert de vietuire, ar trebui sa te puna pe ganduri.Este o putere prin Duhul Sfant care te ajuta sa traiesti,,altfel,, care dintr-un om pacatos, face un copil de Dumnezeu.In loc de restaurante si distractii cauta fata lui Dumnezeu, Biserica, Cuvantul Sau.Cautati si veti gasi, bateti si vi se va deschide. Cereti si vi se va da.Pana nu este prea tarziu. Exista Dumnezeu, eu il simt in inima si in viata mea.Si nu as schimba acest lucru nici pentru toate bogatiile acestei lumi!

@
Alphawolf
Sunt mai multe dar o sa-ti povestesc cea mai mare pe care a facut-o Dumnezeu pe langa faptul ca m-a mantuit.In anul 2003, sotul meu a avut un accident la locul de munca.A explodat o oala cu otel topit la peste 1700 grade celsius.A luat foc si pe cand isi pierdea cunostinta,a strigat:-,, Doamne, ai mila de mine!,, S-a simtit smuls din otelul topit care-i inconjurasera picioarele de doua brate puternice.Atunci,a primit putere si a reusit sa fuga ca un cascador cuprins de flacari.Nu reuseau sa stinga flacarile, ele izbugneau in alta parte a corpului.Impreuna cu el a mai fost ars un coleg de-al lui.Dar el era mult mai bine si arsura era pe o portiune mai mica. Avea socul combustibil 190 iar colegul sau, 110.Medicii nu i-au mai dat nici o sansa de viata.Au spus ca este tot copt,sa ne pregatim pentru inmormantare.Dar eu am strigat la Dumnezeu l-am rugat sa faca o minune, sa ramana in viata chiar daca ar fi sa-i taie amandoua picioarele, dar sa aiba copiii tata. Dupa 28 de zile colegul lui desi i s-au dat sanse de viata,a murit,si slava lui Dumnezeu,ca sotul meu traieste,conduce o masina modificata, a fost cu ea prin toata Europa, si pentru toti el este o minune.Medicii,colegii,prietenii,toti recunosc ca el este minunea lui Dumnezeu. Dumnezeu a facut mai multe minuni in tot acest timp.Eram cu el prin Timisoara si nu aveam pe nimeni acolo, dar il aveam pe Dumnezeu.Iti marturisesc cu mana pe inima ca de multe ori nu puteam sa ma plec pe genunchi in salon,dar strigam in interiorul meu la Dumnezeu, si El imi rezolva toate problemele care se iveau.El mi-a raspuns la rugaciuni.El mi-a purtat de grija, El mi-a dat putere sa il ingrijesc 13 luni a sta internat.Dar am uitat sa-ti spun ca in data de 13 martie cu o zi inaintea accidentului, cineva l-a oprit si i-a spus ca Dumnezeu i-a aratat in vis ca v-a avea un accident foarte grav. Exista Dumnezeu.Eu Il simt in inima mea, Il iubesc si nu as mai putea sa traiesc fara El.

Eu unul am cercetat,am citit multe articole,multe carti despre Dumnezeu,despre dovezi, despre stiinta si am ajuns la concluzia ca Dumnezeu exista, ca Hristos a existat.Cred in Dumnezeu si nu orbeste si fara motive.
Consider ca aceasta credinta a mea e cel mai mare ''castig'' in viata.
Numai bine

Nu pot accepta eternitatea unei fiinte, mai exact, o fiinta fara inceput. Daca ii mai atribui fiintei fara inceput omniscienta si omnipotenta(care sunt absurde), mai tin cont ca acea fiinta nu este conditionata de nimic(timp, spatiu, energie...), nici macar de "nimic", deja este prea de tot, mai bine accept orice alceva(spuma primordiala sau o infinitate de nimicuri care a dat cu plus rezultand ceva).

Chiar daca as accepta acea fiinta fara inceput care nu este conditionata de nimic, si care este caracterizata cu calitati care sfideaza orice logica tot nu as putea crede in povestile religioase. Incepand cu istoria religiilor deja se intelege ca ceva nu este in regula. Prea au anticipat anticii adevarul sustinut de religii, ceea ce te duce la gandul ca este deviata una din alta. Apoi, gandita in amploare toata povestea biblica nu prezinta logica. Vina omului, pacatul, eu nu-l pot intelege nici daca ma bati, bineinteles tinand cont de un creator absolut si omniscient care a creat si stabilit totul(pe om, Satana, Paradis, pomul cunoasterii etc). Daca Biblia este purificata, se gasesc o groaza chestii care nu se potrivesc unui creator absolut(parerea mea). Se mai gasesc in Biblie contradictii, aberatii si nepotriviri realitatii. Nu poate fi cuvantul unui creator.
Religia promoveaza sfinti, duhuri, draci, rai, iad, nemurire, moaste,
exorcizari etc etc. Este un haos de nedescris! Sunt toate astea in realitate, ele sunt adevaruri? Ne indica realitatea asa ceva? Oamenii merg prea departe in credinta lor! Nu folosesc niciun filtru, doar cred, ca asa scrie in Biblie, iar Biblia este cuvantul creatorului care pedepseste daca nu crezi. Imi este greata.

@assiris, poti sa-ti sustii cu ceva ultima parte a raspunsului? Prea esti sigur pe tine! Raspunsul meu iti da impresia ca habar nu am de ceea ce sustin? Ma lamuresti si pe mine, te rog.

@assiris, inca ceva. Daca tu sau oricare alta persoana(!) imi demonteaza argumentat logic si rational(deci nu cu vorbe) cele sustinute de mine, ai cuvantul meu, eu ma pocaiesc.
Ai ghicit, sunt incapatanat, deoarece, eu nu ma multumesc cu vorbe. Eu daca afirm ceva imi pot si argumenta afirmatia. Tu poti? Astept!

@Ema, eu iti respect parerea, dar eu nu pot fi de acord cu ea(cel putin deocamdata), eu gandesc altfel, si nu pot crede orice(se fac foarte multe afirmatii care nu au nicio legatura cu realitatea). Mi-a trecut Biblia prin mana, alfel nu puteam sa fac afirmatiile pe care le-am facut in primul raspuns, in plus, nu am fost tot timpul ateu, am crezut si eu odata in Dumnezeu. Mi-am spus parerea despre Biblie, incercarea ta nu este sustinuta cu nimic, deci nu-mi spulbera deloc afirmatiile.
Nu stiu despre ce minuni vorbesti. Ai putea prezenta macar una reala?

La 19 ani eram ateu. Nu credeam in Dumnezeu. Cel putin nu asa cum il descriau oamenii. Imi facusem o idee despre cum ar putea fi Dumnezeu daca ar exista. Dar nu stiam daca exista. Nu stiam daca poate fi descoperit. Nu stiam daca poate deveni "palpabil". Cind am inceput cautarile, am pornit de la premisa ca El nu exista. A durat 1 an de zile. Zi de zi. Am mers pe perceptul biblic "cercetati toate lucrurile si pastrati ce este bun". Nu m-am multumit cu putin. Vroiam dovezi clare. Si le-am obtinut! Am trecut prin mai multe imprejurari in viata in care Dumnezeu m-a pus "la colt", pentru ca sa pot vedea ca El exista si ca se implica in viata mea. Logica, oricum as fi luat-o, m-a determinat sa vad ce este in spatele a ceea ce mi se intimpla. Nu are rost sa spun ce a fost, e o poveste intreaga, o poveste frumoasa, ca a oricarui om care ajunge sa Il descopere pe Dumnezeu. Dupa inca o jumatate de an, am devenit credincios. Si am descoperit un lucru interesant: imaginea pe care mi-o facusem inainte despre Dumnezeu, nu diferea prea mult de ceea ce ajunsesem eu sa cunosc cind l-am descoperit. Au trecut de atunci 21 de ani. Am avut experiente cu Dumnezeu cu zecile. Unele "tangibile" chiar. Sunt sigur pe ceea ce cred, mult mai sigur decit pe ceea ce nu credeam inainte. Si e normal, pentru ca daca doar o data ai de-a face cu Realitatea Ultima, cu Dumnezeu, sti simplu si clar ca ceva s-a intimplat acolo, a existat ceva care a influentat in mod definitiv viata ta. E asemanator cu a te indragosti la prima vedere. Pina sa vezi fata, nu ai nimic, nu ai pe nimeni in minte, dupa ce ai intilnit-o insa, mintea si gindurile iti stau tot la ea. Poate ca sunt credinciosi superficiali, care nu stiu de ce cred, dar sunt si credinciosi care stiu de ce cred, si au intilnit aceasta Realitate.

Eu sunt sigura de necredinta mea. Am cercetat, rational, am studiat si am descoperit ca religia (crestina) este o poveste de adormit copii.
Sunt atatia zei...Acum chiar si crestinii sunt tot atei, singura diferenta este ca eu cred cu un zeu mai putin ca ei. Cand o sa inteleaga de ce nu cred in ceilalti zei, o sa inteleaga si de ce eu nu cred in zeul lor. Nu stiu daca sunt atat de intelegineti sa inteleaga asta dar eu tot mai sper.

@Via esti rautacios.
Acea expresie ii apartine lui Stephen Roberts (istoric) si expresia exacta folosita intr-un dialog cu un cardinal este:
""Susţin că amândoi suntem atei. Eu doar cred mai puţin cu un zeu decât tine. Când vei înţelege de ce îi respingi pe ceilalţi zei posibili, vei înţelege de ce îl resping pe al tău."
Da, daca o judeci stricto senso, ai dreptate, un credincios nu poate si ateu. Nu trebuia sa vii cu dex-ul ca stim si noi definitiile.
De ce se foloseste. Pentru ca daca intrebi un crestin daca il considera pe Allah zeu suprem iti va raspunde ca nu crede in Allah. La fel iti va spune si despre urmatorii zei, Buddha, Zeus, Cernunnos, Zarathustra, horus, Hera, Heracles, Hermes, Maia, Maiesta, Maitreya, Malinalxochi si alte mii de zei.
Aproape ca un ateu ca nici el nu crede in zeitati. Numai ca acel crestin nu isi pune niciodata intrebarea de ce nu crede in zeitatile enumerate. Daca si-ar pune intrebarea si ar cerceta si ar da un rapsuns de ce nu crede in ele, ar raspunde exact ca un ateu "Nu exista acele zeitati". De aici si pasajul final, tu, crestinule vei intelege de ce nu cred in zeitatea ta cand vei intelege de ce tu insuti nu crezi in zeitatile altora.
RelaţiiCuClienţii a intuit corect de ce am ales sa fac referire special la religia crestina. E cea mai falsa in ceea ce priveste credinta oamenilor. A mai ramas doar traditia, nu stiu cat (cati) mai cred cu adevarat.

Si tu confunzi credința cu religia crestina.Religia este doar un mijloc de a ajunge la același Dumnezeu.Sa nu uitam ca Moise a fost crescut, educat de mic de egipteni si inițiat in toate tehnicile lor oculte.

Poi am o parere propie:biserica si religia o institutie implicata activ in economia mondiala si in tinerea in frau a populatiei+ca unii oameni nu se simt bine fara un "za bos"

@larix: Nu, nu confund credinţa cu religia creştină.
Credinţa înseamnă să crezi cu adevărat într-un presupus Dumnezeu.
Religia creştină înseamnă să "ai obligaţia" să crezi în Dumnezeu, dar să nu crezi neapărat în acel Dumnezeu.

@Via:
Simt nevoia să încerc să-ţi explic?! cam ce a vrut @ramona să spună cu "Acum chiar si crestinii sunt tot atei", nu de alta dar este cam singura care chiar a înţeles ce am vrut să întreb.
Nu cred că a zis această "aberaţie" cu scopul de a fi folosită cu explicaţia propriu-zisă din dex.
Probabil voia să zică că; acum chiar şi creştinii, care ar trebui să creadă în acest Dumnezeu, au ajuns să nege acestă religie sau să se "prefacă" într-un fel sau altul că ei cred în tot ceea ce înseamnă Iisus Hristot şi Dumnezeu şi toate cele, când de fapt nu este aşa.
Ştiu că ai înţeles ce a vrut să spună, dar---

@costis:
Nu am avut intenţia să "neglijez" secţiunea cu necredincioşi. Mi s-a părut, la momentul respectiv, ilogic să amintesc aceleaşi argumente ca la cei care cred în Dumnezeu, doar că sensul acestora să fie schimbat.
Mi s-a mai părut ilogic să amintesc de toate acestea, deoarece ateii sau necredincioşii ştiu foarte bine ceea ce neagă, fiind acuzaţi în permanenţă de către credincioşi.

@Via:
Îmi pare rău că ai fost "dezamăgit".

@d2ny:
Wtf, frate?

@Swifthammer:
Ceva ce ai spus în comentariul tău nu prea mi-a picat bine.
"personaje satanice" - aşa ai spus. Oamenii care nu cred în Dumnezeu, sau care sunt atei pentru tine sunt persoane satanice.
Cât de ---jalnic să consideri că ateii sunt adepţi ai satanei, din moment ce ei nici măcar nu cred în divinităţi.
Te-aş ruga, ca pe viitor să nu mai aduci asemenea jigniri la adresa ateilor sau necredincioşilor. Toate comentarile tale sunt pline de astfel de jigniri, sugerate într-un mod foarte cenzurat, dar ele totuşi există.
Nu îţi sunt inferioară, aşa că tratează-mă ca atare.

@Via:
Eu mi-am spus părerea referitoare la fragmentul:"Acum chiar si crestinii sunt tot atei" - iar ramona a spus că am intuit bine în legătură cu ceea ce a vrut să spună cu această observaţie.
Iar, la început, ea a spus că nu crede în Dumnezeu şi în tot ce ţine de religie.
Sunt două lucruri total diferite şi nu mi se pare că se contrazice, din potrivă, îşi întăreşte necredinţa cu exemplificarea părerii despre creştinii din ziua de astăzi.
Şi aici, cred că am terminat.
P.S. Nu m-aş fi băgat, dar m-ai inclus în argumentele referitoare la divergenţele comentariului ei.
Şi totul este doar o părere, ca să înţelegi---probabil.
Whatever.

@japan:
Imi dau seama ca, atunci cand ti-o tragi, amintesti numele divinitatii la fiecare penetrare.
Daa, ar fi un mod bestial in care sa vorbesti despre Dumnezeu si tot asa. N-am ce zice.

Totusi, ma simt obligata sa refuz amabila ta cerere. Eu nu sunt Dumnezu, asa ca nu apreciez sa fiu strigata pe alt nume.

@japan:
Dar ţi-am răspuns la întrebare, într-un mod cât mai civilizat!? - sper-
Ah, ştiu că glumeai. Logic!
Oricum, răspunsul tău nu prea are relevanţă cu întrebarea pe care eu am pus-o, aşa că -
Drum bun, băieţelule!♥

@Ariadna:
Eu nu i-am jignit pe credincioşi. Toate comentarile pe care le-am dat pe acest subiect au fost cât de cât civilizate. Probabil au avut ironii, dar şi creştinii tot spun că vom ajunge în iad şi chestii de genul acesta.
Eu m-am referit doar la mine, pentru că nici eu nu sunt credincioasă şi faza cu satanismul a fost o totală aberaţie.
Aşa că---

@Ariadna:
Pentru că oricum nu rezolvi nimic dacă le spui ateilor să înceteze cu jignirile.
Nu ştiu dacă realizezi, dar creştinii sunt foarte discriminatori, mai ales cu cei care nu cred în Dumnezeu. Oamenii au fost arşi pe rug, spânzuraţi, ucişi şi tot aşa din cauza necredinţei în Dumnezeu.
Nu mi se pare deloc dezechilibrată această treabă, pe când cea pe care am amintit-o mai sus mi se pare foarte dezechilibrată.

@Ariadna:
Nu existau atei în vechime. Fiecare credea într-o divinitate şi îi se închina.
Cei care credeau în câte ceva sau omorât între ei.

De ce singura tema care starneste polemici la "stiinta si filosofie" e religia? voi mancati zilnic acelasi fel de mancare, de 3 ori pe zi? raspuns : DA.

Oh, dar eu am o pareri proprii in legatura cu religia, biblia si Dumnezeu.Pana sa dau de informatii (internet), eram credincios, dar nu cine-stie-ce apologet crestin, mai mult de teama "pedepsei divine". Aveam cateva semne de intrebare, care s-au inmultit pe masura ce cautam mai mult si citeam diferite discutii intre credinciosi si necredinciosi.O perioada am fost deist totusi.
Deci tranzitia de la credincios superficial la necredincios, nu a fost peste noapte.

Pentru a discuta pe această temă trebuie să te afli pe o anumită treaptă evolutivă, să deții ceea ce se numește ÎNȚELEPCIUNE.
Omul când se naște nu are cunoștință de ceea ce se petrece în jurul său, se conduce după instincte (sete, foame, durere etc) Cel puțin așa cred cei mari care îl analizează căci în realitate lucrurile nu stau chiar așa. Apoi crește și începe să învețe, urca pe treptele cunoașterii, devine elev, student, profesor, ia examene și calificări. În toate aceste faze însă nu intră în categoria înțelepților. Ceva mai târziu, când a parcurs aceste trepte începe să devină înțelept și atunci începe să descopere sensul vieții, să descopere că nu tot ce a învățat într-o viață întreagă este adevărat, că există și alte "variante", posibilități.
Cei ce sar rapid cu afirmațiile "cred" sau "nu cred" pun pariu că habar nu au de ce susțin aceasta. Aduc la masa discuțiilor opinii ce pot fi demontate oricând și de oricine și doar încăpățânarea îi poate face să creadă că au dreptate în ceea ce susțin.

"Crede si nu cerceta"!