Teoretic vorbind, cum credeţi că vor arăta oamenii peste 100.000 de ani (dacă rasa umană va supravieţui până atunci)?
Iată ce pronosticuri fac oamenii de ştiinţă, un artist şi un genetician, creând şi imagini care "spun" cum ar putea arăta chipurile oamenilor peste multe milenii de acum încolo.
http://www.descopera.ro/......lerie-foto
Cum vi se pare?

Aşa să fie! : ))
Numai sper că nu vei fi tot albastru şi cu o coadă, ca din Avatar.
Eh, de fapt sper şi sper să am şi eu avatarul meu.

Fac de acum o lista cu oameni care vor sa cumpere 'avatare' te trec prima in lista restul ii astept cu 'formularele de inscriere' formularele le puteti cumpara de la orice 'benzinarie spatiala', Tie iti fac o oferta speciala ' 3 la 10 000 ' ca imi esti simpatica

Povesti.Am vazut stirea aia ceva vreme in urma.Omul aparu cum aparu si de cind aparu nu sa mai schimbat.Ca urmare nici peste un million de ani nu se va schimba, tot asa va ramine.Nu are cum sa se schimbe si nici no sa vrea sa se schimbe.Ne place asa cum sintem acum.Bine fara grasime fara alte chestii din astea neplacute.

Scump, domnule, scump! Dincolo era mai ieftin! : ))

Cat e halatu cat e halatu ?

Haha, ochii mi se par putin exagerat de mari Dar cine stie? Ce e clar e ca schimbari vor avea loc, si cu cat vom exista mai mult cu atat schimbarile vor fi mai accentuate. Orice specie care supravietuieste cateva milioane de ani se schimba semnificativ. Nici nu cred ca ne-am mai putea numi homo sapiens peste asa mult timp.

Care judecată? Cred că ai greşit categoria. Aici e ştiinţă, nu religie.

"...Omul aparu cum aparu si de cind aparu nu sa mai schimbat.Ca urmare nici peste un million de ani nu se va schimba, tot asa va ramine.Nu are cum sa se schimbe si nici no sa vrea sa se schimbe..."

Dovezile ştiinţifice te cam contrazic, Relian.
- http://i.imgur.com/fcLWLqB.png
Încă nimeni nu a scăpat de evoluţie (aşa lentă şi greu-credibilă cum e ea).

"Eh, de fapt sper şi sper să am şi eu avatarul meu. "

-- SI EU!

"Daca azi e ultima zi si vine Judecata? "

--Iti invidiez optimismul.

...

Dovezile nu ma contrazic deloc. Daca stiinta a spus ca rechinii si crocodilii sint pe aici de dinaintea dinozaurilor nu vad cu ce mar contrazice.De fapt imi cam dau dreptate.Si aceste specii nu s-au schimbat absolut deloc nici macar un solz, asa au ramas zeci de milioane de ani.Stiinta se cam contrazice singura uneori.O sa spuna pai acele specii erau dominante in mediul lor nu aveau cine la pune probleme.Ok de acord dar noua cine ne pune probleme? Nimeni sintem specia dominanta pe planeta deci nu ne oblige nimeni sa evoluam.Asta daca e sa vorbim pe latura asta.Si mai evoluati de cum sintem acum nu prea vad cit mai bine sar putea.Si in cazul speciilor ce le-am mentionat se pare mama masii de evolutie intirzie cam mult nu ti se pare.Mama ei de evolutie se aplica asa dupa ureche se pare.Sau trebuie sa mai treaca inca un milliard de ani ca ele sa evoluieze? Ori probabil vor muri asa odata cu pamintul cine stie.Bine asta daca nu-i eliminam noi definitiv pina atunci.Eu nu am vazut specie evoluind si nimeni na vazut.Toate speciile cum au aparut asa au si disparut.Ori nu stim noi ceva, sau nu vedem.

Nu pierde nimic.

Cred că eşti prost informat în legătură cu acest subiect (nu că eu aş fi as în domeniu).

Hehe, sună tentant, nu-i aşa?

Stiai ca la scoala se invata chestii care doar se presupun ca asa ar fi? Si nu vorbesc aici de gradinita, vorbesc de universitati. Vorbesc de lumea vie si asa mai departe.La fiziologia plantelor se preda chestii care sint banuite ca asa sar intimpla.Chiar asa se si spune in carte.Asta spune multe nu? Omenii vor sa dea explicatii oricarui process fenomen sa nu lase nimic asa neexplicat.Si uneori baga teprii. Daca ii spune teorie deci e clar e doar vorbarie si nu poti cere cuiva sa creada ca asa este.Cel putin spune-i asa se crede asa sa cazut de accord.

Teoria evoluţiei biologice este nu orice fel de teorie, ci o teorie ştiinţifică, ceea ce o face mai degrabă un fact. Una e să negi un mit, o născocire a minţii şi alta e să negi dovezile ştiinţifice, care, indiferent de dorinţele noastre, există şi, puse cap la cap, spun o anumită poveste.
Desigur, teoria evoluţiei are lacunele ei, unele neclarităţi şi personal poţi să nu crezi în ea (chiar mă intrigă cum îţi explici apariţia noastră, deşi presupun că nici tu nu ştii răspunsul), însă în locul tău nu m-aş grăbi cu afirmaţii, ridicând părerile personale la rang de adevăruri absolute.
Cred că greşeşti în multe privinţe în ceea ce priveşte acest subiect, pari slab documentat sau din surse îndoielnice/subiective şi nu mi se pare ok să-i dezinformezi şi pe alţii şi cred că un "după părerea mea" ar fi binevenit. : )

Uite un articol interesant:

"Gandirea evolutionista si teoria evolutiei.

Evolutionismul a starnit inca de la inceput numeroase controverse, deoarece contrazicea fiecare idee promovata de creationism si religii. Evolutionismul a reprezentat poate cea mai mare revolutie intelectuala, sfidand credintele si explicand evolutia natural, fara a se folosi de puteri, zei sau forte supranaturale, ci prin fenomenele si procesele pe care oricine le putea observa in natura.

Daca pana in 1859, odata cu publicarea cartii "Despre originea speciilor", Cartea Facerii cuprinsa in Biblie era unanim acceptata, situatia s-a schimbat, putem spune, peste noapte.

Originea si evolutia vietii in miturile arhaice.

Omul si-a pus dintotdeauna intrebari referitoare la originea vietii. Exista sute de povesti mitologice despre originea vietii si a lumii. In toate gasim aceleasi teme comune, insa cu mici diferente in functie de perioada si nivelul cultural la care a ajuns societatea respectiva. In societatile in care nu se dezvoltase scrisul, miturile despre originea vietii, precum si celelalte mituri care erau considerate importante, erau transmise pe cale orala.

Daca ne uitam la miturile despre originea vietii din diverse locuri ale lumii, observam ca urmeaza aceleasi sabloane. In societatile unde agricultura nu se dezvoltase inca, omul era plasat intr-o relatie stransa cu animalele, in timp ce in societatile bazate pe agricultura, miturile sustineau o creatie separata a omului de animale. In mituri, gasim diverse scenarii: animalele se transformau in oameni, oamenii erau nascuti din animale, zeii erau animale, oamenii erau reincarnati in animale sau vice-versa. Cu cat societatile se dezvoltau mai mult, cu atat separarea dintre om si animal era tot mai evidenta. Teme precum dominarea omului asupra animalelor, reprezentarea unei creatii separate a omului de animal, dar si alte teme referitoare la originea lor, erau tot mai prezente in diverse mitologii.

Miturile arhaice ne arata ca ideile evolutionismului si a originii vietii pe Terra nu sunt atat de noi precum credeam, ci erau omniprezente in societatile primitive.

Dar astazi noi nu ne mai multumim cu niste mituri si credinte, dorim sa stim si sa intelegem originea vietii si bineinteles, a omului.

Gandirea evolutionista.

A fost nevoie de mult timp pentru a reveni la ideea ca specia umana este inrudita cu celelalte specii. Dupa cum am vazut, gandirea evolutionista (exceptie facand miturile societatilor primitive) nu este noua si isi are radacinile inca din antichitate, la greci, romani, chinezi si musulmani. Pana in secolul XVIII-lea, gandirea biologica occidentala era dominata de esentialism, conceptie conform careia formele de viata raman neschimbate. Dar am observat ca speciile pot disparea. Abia recent, au aparut domenii noi ale stiintei precum paleontologia, iar conceptul de disparitie a speciilor a determinat oamenii sa renunte la imaginea statica a naturii.

La inceputul secolului al XIX-lea, Jean-Baptiste de Lamarck elaboreaza teoria transmutatiei speciilor, fiind prima forma stiintifica a evolutionismului.

In Grecia antica s-a ajuns la unele concepte si teorii referitoare la aparitia si evolutia organicului inca din anii 600 i.Hr. Astfel, Anaximandru sustinea faptul ca viata a aparut in mare ca mai apoi sa se extinda si pe uscat. Empedocle (c. 490 – 430 i.Hr) a scris despre originea nesupranaturala a fiintelor vii, sugerand chiar si o forma de selectie naturala, mentionata si de Aristotel in Metafizica. Aristotel a realizat o clasificare a organismelor intr-o adevarata scara a vietii.

In China antica, gasim idei evolutioniste la filozofi precum taoistul Chuang Tzu (secolul al IV-lea i.Hr). Taoismul vede umanul, natura si cerul intr-o continua schimbare, in contrast cu gandirea vestica europeana.

In Roma antica, Titus Lucretius (d. 50 i.Hr), in poemul sau "Despre natura lucrurilor" ne infatiseaza clar ideile lui Epicur privind evolutia cosmosului, a Pamantului, a fiintelor si a societatii umane, facand apel la ratiuni "mecaniste" fara referinta la implicarea vreunei forte supranaturale.

Desi gandirea evolutionista a aparut de acum 2500 de ani, nu s-a facut un progres real pana recent. Chiar si astazi, exista multe persoane care resping evolutionismul; chiar si cu dovezile pe care le avem.

In imagine: comparatie a scheletului uman cu cel de pasare (sursa: Book of Birds (1555) scrisa de Pierre Belon.

Intre anii 1650 si 1800 au aparut multe serii de teorii de factura evolutionista, ce sustineau ca viata s-a dezvoltat in mod "mecanic", fara vreo interventia divina. Rene Descartes a promovat o imagine a universului prin care acesta era comparat cu o masina, precum un mecanism.

In secolul al XVIII-lea, filozoful francez Buffon a sustinut ca speciile nu sunt altceva decat varietati clar conturate si obtinute prin modificarea originalului datorita mediului inconjurator. El considera ca leii, tigrii, leoparzii si pisicile ar avea un stramos comun.

James Burnet, intre 1767 si 1792, in scrierile sale, a aratat ca omul provine din primate. Erasmus Darwin, bunicul lui Charles Darwin, in lucrarea sa intitulata "Zoonomia", publicata in 1796, arata ca toate animalele cu sange cald au stramos comun.

In secolul 17 interesul pentru fosile a aparut nu doar in randul oamenilor de stiinta, ci si in randul oamenilor simpli. O mare varietate de speculatii au fost inaintate, pentru a explica fosilele si implicatiile lor. In acea perioada cea mai cunoscuta idee era "creatia biblica". In 1731 Jakob Scheuchzer a publicat cartea "Fizica sacra", in care a sustinut dovezi in favoarea Marelui Potop biblic. Multi cercetatori cautau dovezi in favoarea creatiei in lumea naturala, dar descoperirile nu faceau decat sa aduca indoieli. Dovezile ii indreptau intr-o alta directie.

Dovezile aratau ca Pamantul nu are 6000 de ani iar varsta acestuia era dusa mai departe in istorie cu aproape fiecare descoperire. In 1778, Georges Leclerc de Buffon a estimat varsta Pamantului ca fiind de 74.000 de ani. In 1804, paleontologistul Georges Cuvier a estimat ca fosilele descoperite dateaza de acum sute de secole. Bineinteles ca s-au inselat; viata aparuse cu mult timp inainte.

In timp ce naturalistii calatoreau in jurul lumii, in special la tropice, numarul si varietatea speciilor catalogate a crescut cu mult peste estimari, descoperind noi specii acolo unde omul n-a fost niciodata. Toate descoperirile contraziceau credinta cum ca Dumnezeu a creat lumea intr-o perioada atat de scurta si ca toate vietatile au fost create pentru a-i fi de folos omului. Naturalistii au observat ca multe forme de viata au dezvoltat un sistem complex, atat in forma cat si in comportament, care le ajutau pentru a se ascunde de alte animale. Viata era mult mai competitiva si violenta decat parea, iar extinctia a jucat si ea un rol major in discutia despre viata. Naturalistii crestini au sustinut ca extinctia nu exista, pentru ca Dumnezeu n-ar fi creat o specie care nu si-ar gasi locul in lumea naturala.

In 1794, Erasmus Darwin, bunicul lui Charles Darwin, a publicat Zoonomia (Legile vietii organice). In carte s-au abordat idei despre termenii cunoscuti, boli, despre ce este viata, cum a aparut si cum a evoluat. Un lucru interesant este faptul ca gasim citate de-ale lui Aristotel si Platon, insa nu si din lucrarile lui Epicur. Asta arata ca ideile sale erau inca putin cunoscute, si nu doar ale lui. Vom discuta despre asta mai tarziu, intr-un alt articol.

In 1809, Jean-Baptiste Chevalier de Lamark a publicat cartea "Filosofia zoologica", in care a propus prima ipoteza evolutionista ce putea fi testata. Desi Lamarck nu a inteles prea bine cum functioneaza evolutia, a avut dreptate in cateva privinte si a aparat conceptul de "descendent comun", care sustinea ideea ca toate fiintele vii de pe Terra au un descendent comun. Un alt lucru despre care Lamarck a avut dreptate, a fost despre conceptul de "specie". Lamarck sustinea ca specia nu este decat un concept al omului, bazat pe credinta ca diferite animale au fost create asa cum exista ele astazi si ca ele nu se pot schimba sau evolua. Conceptul de specie a fost folositor in descrierea populatiilor, desi trebuia inteles ca termenul a fost propus pentru a ajuta la clasificare.

Teoria evolutiei.

Teoria evolutiei a avut o cale lunga de strabatut de la Darwin incoace. Unele idei ale lui Darwin au fost respinse in urma cercetarilor stiintifice, lipsurile au fost completate si multe alte dovezi au fost aduse la lumina. Cea mai semnificanta descoperire a fost ADN-ul si a avut un impact enorm in modul cum am inteles evolutia. Inainte de descoperirea ADN-ului nu s-a putut explica cum se produce evolutia pentru ca nu se stia cum functioneaza reproducerea si copierea ADN-ului. Astazi, ADN-ul reprezinta cheia noastra pentru intelegerea modului cum functioneaza evolutia.

Teoria evolutiei de astazi, contine principiile de baza ale lui Darwin: descendentul comun – toate formele de viata de pe Terra au un descendent comun si toate acestea sunt inrudite. Al doilea principiu spune ca toate formele de viata provin din alte forme de viata, iar cel de-al treilea arata mecanismele selectiei.

Aceste trei principii constituie baza "Teoriei a evolutiei biologice". Un lucru foarte important, teoria evolutiei nu explica si aparitia vietii, ci doar evolutia acesteia. Desi exista modele evolutioniste care au fost folosite pentru a explica originea vietii."

http://www.descopera.org/gandirea-evolutionista-si-teoria-evolutiei/

Sincer nu cred ca vom arata ca niste personaje de anime.Rasa umana nu se va schimba oricum prea mult.Dar nu stiu de ce, insa simt ca nu vom mai avea prea mult de trait. 5000 respectiv 6000 de ani. Apoi stop.Totusi ar putea fi o solutie.Sa se "energizeze tehnologia". Masinile sa nu mai fie pe baza de carburanti,DOAR electrice,iar cele care functioneaza pe baza de carburant la cimitirul de masini sau sa nu se mai foloseasca deloc, iar pentru binele TUTUROR, sa mai IEFTINEASCA masinile care functioneaza pe electricitate, plus ca au destui cai putere si o viteza considerabila, nu-ti trebuie 300 de km daca fol. doar 100, mai ales ca nu-i o resursa rara deloc.De energie poti face rost la tot pasul.In legatura cu industriaaca se taie un copac AUTOMAT SA SE PLANTEZE 5 IN LOC, SAU PE POZITII DIFERITE, o anumita perioada de timp, astfel incat sa nu mai fie necesari cate 5, dar nici copacii sa nu ocupe foarte mult loc.Iar in legatura cu substantele toxice si gazele toxice:ar trebui sa se incerce dezintegrarea moleculelor daunatoare, probabil printr-o substanta care nu este daunatoare pentru noi care ori sa absoarba o substanta toxica, sau macar una din substantele toxice care ne strang de cat, sau cine stie poate sa o dezintegreze.Asta-i ceva cam SF stiu dar poate cineva descopera o metoda totusi avand in vedere ca sunt miliarde de molecule si pot fi obtinute n substante prin amestecarea lor sau cel putin sa prezinte o reactie.Iar cu substantele toxice.Cateva mine largi sapate in care sa fie depozitate.Sau sa se selecteze o zona a globului cat mai putin vitala pentru noi unde sa se arunce, dar sa se asigure aria.In pamant vor intra sigur iar pamantul va fi afectat dar macar atmosfera sa ramana cat de cat intact.Sa se infasoare aria respectiva cu un fel de plastic, un material prin care sa nu poata trece substantele si o incapere/intrare prin care sa se arunca toate rezidurile/substantele toxice.Acea zona ar puitea fi structurata pe sectoare(bineinteles ca trebuie sa fie vasta acea zona) :Gunoaie, nu-i musai sa fie pe hartie plastic s.a. e suficient sa fie cat mai multe adunate si sa li se dea foc.), substante toxice, si gaze..aici nu stiu sigur ideile mele sunt SF la aceasta sectiune.Iar cu gunoaiele aruncate peste tot e de munca.Ar trebui pusi niste senzori,sau niste "cipuri ",dispozitive,detectoare de metale,plastic dotate cu o alarma bineinteles, conectate la satelit, iar informatiile sa ajunga in baza de date a unei organizatii vaste, care stie "meserie", care sa monotorizeze tot.1 nu-i de ajuns, trebuie mai multe oricum, dar se poate.Si sa fie anuntati unde sunt aruncate gunoaiele..si sa aiba intr-un pc lista tuturor nr de tel al politiilor si al societatilor de protectie a mediului..sau sa se formeze automat in pc nr.sa dea PC toate datele pe moment, e vorba de anumite sisteme de calcul e posibil.Am destule idei dar nu le scriu pe toate oricum nu vor fi aplicate.

(dacă rasa umană va supravieţui până atunci) - se stie clar ca rasa umana va mai supravietui pana in 4, 5 miliarde de ani.Inca suntem semicivilizati, suntem cu mult inferiori. Deci nimeni nu stie cat de mult vom evolua in vitor ca sa putem face alt pronostic.

Asta e putin...ciudat.

Uau, vom arăta ca nişte spiriduşi.

Bine că o să mor până atunci.

Nu-ţi plac spiriduşii?

Prefer elfii.

Iar eu zânele.

Science fiction.Asa se numeste articolul.E ridicol.Nu poti sigur sa stii ce se va intampla in urmatorii 50 de ani si ei spun de 100.000 de ani? Ce optimisti sunt cand noi singuri ne autodistrugem distrugand planeta. Daca o sa fie sa traim atat de mult cred ca vom fi plecati pe alta planeta.

Suna suna, am adorat filmul

Toti suntem in siguranta...
Cu ce ar diferentia credinta starea de siguranta?

Da un camion maine peste mine pentru faptul ca nu cred? sau ..ca nu mai cred asa mult?
Multumesc ca ma faci suflet drag, incerc sa fiu, dar mai sunt momente cand mi-e imposibil sa fiu.

Oamenii au diferite alegeri. u alegi sa crezi si sa simti.
Altii aleg sa nu creada si sa nu simta.

Da, povestea e de vis.

Mi-ar plăcea să am şi o colecţie de avatare de diverse specii de animale terestre, pentru a experimenta tot ce experimentează ei.

Aceasta, cred că, ar fi şi o soluţie pentru trezirea şi amplificarea empatiei - ne-am pune în locul celorlalţi la propriu - un fel de upgrade la experimentele Janei Elliott.

- http://youtu.be/VeK759FF84s
- http://youtu.be/-pv8mCHbOrs
- http://youtu.be/neEVoFODQOE

Da, ar fi un exercitiu de empatie.

Folositor experiment. daca ar fi toata lumea asa.