Știați că numărul 12 este un concurent vechi al lui 10 în lupta pentru locul de onoare ca bază a sistemului de numerație? E drept că 10 a ieșit învingător, dar a avut un concurent de temut Babilonienii și strămoșii lor sumerienii numărau în baza 12. Putem observa încă și astăzi influența acelui sistem în unele domenii. Avem duzina formată din 12 unități; anul din 12 luni; o zi și o noapte au împreună 2x12 ore; o oră are cinci duzimi de minute; un picior are 12 țoli etc. De ce a învins 10? Probabil pentru că avem 10 degete la mâini și oamenii la început s-au folosit de degete pentru a număra obiecte. Dacă nu ar fi fost acest lucru, atunci ar fi trebuit să-l preferăm pe 12. Este mai comod să efectuăm calcule în baza 12, aceasta pentru că 12 se împarte fără rest cu 2; 3; 4 și 6, în timp ce 10 se împarte doar la 2 și 5. În sistemul în baza 12 un număr care se termină cu zero este divizibil și cu 2, și cu 3, și cu 4, și cu 6. Gândiți-vă cât de comod este să împarți un număr când ½, și 1/3, și ¼, și 1/6 din el sunt numere întregi! Iar dacă numărul exprimat în baza 12 se termină cu doi de zero, atunci trebuie să se împartă fără rest cu 144 și deci cu toți divizorii lui 144.
Am greși însă să credem că divizibilitatea numărului poate depinde de sistemul în care este reprezentat. Dacă nucile cuprinse într-un sac pot fi împărțite în 5 grămezi egale, această proprietate a lor nu se va schimba în funcție de sistemul de numerație în care va fi reprezentat numărul.
Toate bune! Am adoptat sistemul în baza 10. Dar, de ce nu s-a adoptat acest sistem (zecimal) pentru uniformitate în toate calculele? Mă refer în special la măsurarea arcelor de cerc. Adică, un grad să fi fost egal cu 1/100 dintr-un unghi drept, în loc de 1/90. De ce?

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook