Spun din start concluzia povestii ce urmeaza, pentru ca aceia care vor sa treaca mai departe, s-o poata face: cea mai mica nota mi-a dat cea mai mare lectie, in scoala!
Am facut o scoala in care studiam si balet.Proful de balet ne-a dat ca tema de examen improvizatia pe muzica, dar, in acelasi timp, ne-a spus si ce sa facem.Pai ce improvizatie mai poate fi asta?! mi-am spus, si nu m-am dus la examen, neantelegand improvizatia ca pe ceva impus. Evident, m-a lasat pe toamna.Deci,cea mai mica nota a fost asa de mica incat am ramas pe toamna. Aveam de ales:ma duc sau repet anul.Il uram, drept pentru care simteam sa-l umilesc.Toata vara am facut vals, tango etc am invatat, doream sa-i arat ca-s buna si nu ma poate avea la mana.Era sfarsitul lui august, era cald si il uram.Am intrat in sala cu oglinzi cu demnitate, pregatita dde lupta. M-a luat pe dupa umeri, aveam tricoul leoarca de emotie si de prea mult august(ce pork, interpretasem eu, acum se da la mine?! ) dar mi-a spus ca-mi da nota maxima fara examen, pentru ca ma vazuse la alte examene si nu vroia sa se puna de-a curmezisul in drumul carierei mele.Chiar ma aprecia! Era uman, iar eu-o mare mare proasta.
O lectie buna a fost aia, cea cu nota mica!
7 neoficial [adica in a 4-a, ca noua la FB, B sau la astea ne zicea ce nota corespunde] la mate da dup-acea mi-amr evenit excelent [in a 5-a.]. Am mai luat si la testele initiale, da nici alea nu se pun. In catalog, 8. :]
4 la romana si la chimie (niciuna nu s-a trecut in catalog) am avut noroc. In rest notele mici incep de la 6. (P.S. sunt abia clasa a 8-a, o sa inceapa si la mine la liceu cred notele mai mici de 4)