Daca ar fi vorba despre mine... S-a spus deja cam tot ce s-ar putea face in ultima zi impreuna - excursii, jocuri, dragoste, mese romantice, picnicuri. Este greu sa te gandesti ca trebuie sa indesi in ultima zi toate amintirile sa le ia cu el. Sunt convinsa ca amintirile il vor urmari si fara aceasta ultima zi. Iubirea noastra va avea un greu hop de trecut. S-ar putea sa nu reziste acestui test. S-ar putea ca aceasta ultima zi petrecuta impreuna sa fie ultima fericita, sau ultima impreuna ca si cuplu. Timpul este un inamic incredibil, iar distanta un altul. Deci sunt doi inamici care ar lupta contra noastra si a dragostei dintre noi. Este, desigur, foarte usor sa comunici, exista net, telefonie fixa si mobila - se ajunge usor dintr-un capat de lume intr-altul, daca sunt bani, dar toate presupun multa munca, sacrificii, frustrari. Poate ca n-as stii sa-mi aleg cel mai bine ultimele cuvinte si mi-ar parea rau, daca relatia s-ar termina, tocmai din cauza ca nu am rostit altele, ca nu am tacut cand eram nervoasa, ca nu am putut sa fiu langa el cand avea indoieli. Ochii care nu se vad se uita... Sau depinde cat de intensa este privirea lor?
Din pacate, desi cred sincer ca noi am fi perechea care ar reusi sa treaca peste acest obstacol, am si cateva exemple dintre prietenii nostri care au reusit sa amane inevitabilul aproape 3 ani ca apoi sa se desparta, fiecare urmand un alt curs al vietii. Probabil ca se iubesc, sau ca s-au iubit foarte mult, dar la nevoie nu au putut fi unul langa altul si incetul cu incetul s-au distantat unul de altul si sufleteste, nu doar geografic. El a gasit pe altcineva de care s-a atasat, care a avut nevoie de el...
Asta ar fi motivul pentru care eu, desi as privi cat mai senina si optimista problema si as incerca sa raman cat mai calma, totusi in suflet as privi aceasta zi ca pe ultima zi fericita. Daca as stii ca maine vine sfarsitul lumii ce as face? M-as distra la greu, as iubi profund, privind in ochii dragi, as pregati cele mai bune mancaruri si as asculta muzica de dragoste pentru ca de maine oricum nu mi-ar pasa sau n-as mai simti nimic. Nu inseamna ca as pune cruce relatiei, dar cred ca as simti ca ating o culme - iar dupa culme urmeaza o panta de coborare. Desigur ca exista si drumuri cu mai multe culmi si mai multe pante - depinde cat rezisti sa le strabati fara sa obosesti, fara sa te apuce dorul de un popas linistit, de un camin impreuna cu cineva. Mai exista si alt aspect - daca timpul este stabilit - ca e doar 3 ani inca este bine, dar odata ajuns si obisnuit cu viata acolo poate va vrea sa ramana acolo. Atunci s-ar pune problema daca suntem sau nu impreuna... Daca ma iubeste ar face tot ce poate sa fim impreuna si eu, desi mi-ar fi foarte greu, as accepta sa-l urmez. Asta, cred eu, ar fi singura rezolvare.
Poate ca nu ti-am raspuns la intrebare - m-as distra, as incerca sa disimulez ce simt, as rade si mi-as face planuri razand, as pune masa, as verifica daca sunt toate lucrurile in bagaje, as lacrima putin atunci cand el nu vede, as incerca sa fiu curajoasa si sa privesc optimist zicand ca mi-a trecut aproape jumate din viata si nici n-am simtit-o, deci cei trei ani vor fi floare la ureche... As face multe, multe poze... ca sa-i prind toate reactiile. As fi extrem de ingrijorata de ce ii se poate intampla pe drum, dar as avea grija sa nu-l obosesc cu asta, ca tot nu-l ajuta la nimic... M-as simti incredibil de singura si parasita cand as vedea geamantanele pregatite si pe el gata de drum. Si mi-as pastra marea majoritate a lacrimilor pentru cand va fi plecat...
As trai ziua care mi-a mai ramas sa fiu alaturi de el, din plin adica am face lucruri romantice, si la sfarsit ne-am lua la revedere in lacrimi
As innebuni dar as face tot posibilul ca acea zi sa fie cea mai hot zi ever! Am metodele mele de-imi face iubita fericita . In plus am vorbi everyday online asa ca nu e mare lucru
Grea intrebare... i-as face toate placerile, l-as sfatui sa nu ma insele, si l-as incuraja sa realizeze ceea ce si-a propus. Eventual as face tot posibilul sa il urmez acolo unde pleaca el... daca nu acum, poate mai tarziu.peste jumatate de an, peste 1 an...ca e mai bine sa te revezi cu persoana iubita peste 1 an si nu peste 3...conteaza foarte mult. Oricum viata merge inainte si daca nu exista alta solutie decat plecare lui pentru o perioada atat de mare, eu zic ca e bine sa incerci sa iti ocupi timpul cu cat mai multe activitati pentru a nu dispera de dor! In situatii critice...il suni si ii spui ca nu se mai poate si asta e...
Pentru mine este destul de dificila intrebarea, pentru ca nu mi-ar trece niciodata prin cap ca sotia sa plece in strainatate, deoarece abia a nascut si nu avem motive (slava Domnului) sa plece unul dintre noi in strainatate.
In orice caz... daca ar fi... cred ca ar trebui intai sa ma gandesc cum sa fac sa fie totul in asa fel ca ea sa fie placut impresionata si in acelasi timp linistita si calma, pentru toata perioada in care v-a pleca. Daca stau mai bine si ma gandesc, trei ani este enorm de mult, indiferent ce relatie ar fi. Legat de "ce" anume sa facem, cred ca am stabili imreuna de comun acord fara nici o jena. Simplu.
Trebuie tinut cont si pentru ce anume ar pleca in strainatate 3 (trei) ani deoarece de aici s-ar cam complica lucrurile sau s-ar simplifica (de la caz la caz).
Iona, ultima zi trebuie sa fie o zi vesela si plina de iubire, nu trebuie sa te gandesti ca e "ultima zi", ca o sa urmeze si altele... Multa rabdare!
Love is like a box of Chocolates: You never know what you're going to get... o zi normala!
Cred ca ar fi o alta zi normala: dragoste in priviri, cafeaua de dimineata, atentia speciala pe care i-o acord in fiecare zi, ca si cum ar fi ultima zi traita pe pamant. Eu traiesc fiecare zi impreuna cu iubitul meu ca si cum ar fi ultima zi... Asa ca fiecare zi e speciala: Rabdare, dragoste si credinta... asta ii doresc Ioanei!
As sta cu el si m-as lipi de pieptul lui. L-as asigura ca eu il voi astepta si daca el considera ca nu rezista fara mine mi-as face bagajele si as merge cu el. Eu am fost in situatia de a pleca un an in Franta pentru studii dar am renuntat pentru ca s-a intristat foarte tare. Fara compromis nu se poate avea o relatie la distanta. Cu toate ca in ziua de azi exista atatea posibilitati de a comunica, nimic nu se compara cu prezenta persoanei iubite langa tine. Multa bafta si nu te intrista. Este doar un hop in relatia voastra.
Pey......in prinul rand i-as oferii o seara romantica in doi pe care sa nu o poate uita prea repede si as face tot posibilul sa ma simta aproape de el prin diferite mijloace de comunicare
Da...intr-adevar ar fi foarte dureros sa plece pentru o perioada atat de lunga, sincer eu sunt plecata si de 2 luni nu mi-am mai vazut iubitul, mai am de asteptat inca 2 luni pentru a-l revedea si deja simt ca nu mai pot.este o intrebare al carei raspuns este dificil.parerea mea ar fi urmatoarea:m-as trezi dis de dimineata, as face dragoste cu el si l-as tine in brate fara sa-i dau drumul nici macar pentru o clipa; probabil sau mai bine zis as plange de tristete si as incerca sa inteleg ca nu ar pleca daca nu ar fi nevoit, cu speranta in suflet ca distanta nu o sa ne distruga iubirea.
Uite, o să îţi spun ce aş face eu dacă iubita mea ar urma să plece a doua zi. Sigur, aş avea grijă să o îmbrăţişez cât mai mult, ca să îmi fie mai uşoară ultima zi. Dar pentru că aş vrea ca asta să fie o zi pe care să nu o poată uita, aş reface pas cu pas prima noastră zi împreună. Ne-am plimba de mână prin aceleaşi locuri şi aş avea grijă să îi spun la fiecare pas ce înseamnă pentru mine, de ce locurile alea nu vor mai fi niciodată doar nişte locuri, cum le-a schimbat pentru totdeauna. Iar "totdeauna" e mai tare decât "trei ani". Iar unele lucruri nu dispar pur şi simplu orice ai face. Aş vrea să ştie că, plecând, mă lasă un alt om decât m-a găsit când a venit. Iar la sfârşitul zilei aş avea grijă să adoarmă în braţele mele, după care eu m-aş îmbăta. Nu e o zi al cărei sfârşit vreau să îl ţin minte.
Probabil ca ne-am petrece-o impreuna, acasa... facand lucrurile pe care le facem zi de zi pentru ca ele o sa ne lipseasca cel mai mult.
Si, ca sa nu fie totul mult prea trist, ne-am face planuri pentru prima mea vizita la el .
Prin purtarea mea cred ca as reusi sa-l fac sa se razgandeasca si sa numai plece.
Dar....totusi daca ar pleca l-as astepta sa vina cu aceeasi dragoste.
Eu cred ca as merge intr-un loc special pentru amandoi, in care de exemplu s`a intamplat ceva special pentru noi, apoi i`as face un cadou pe care sa nu-l uite, o petrecere surpriza cu toti cei care tin la el, si o cina romantica, undeva la lumina lunii si a lumanarilor, in care ne-am spune tot ce mi-ar lipsi, adica el.Si restul cred ca as mai improviza si as face un fel de "comedie"
M-as trezi dis de dimineata pentru ca timpul ar fi mult prea pretios si clipele frumoase mult prea scurte; mi-as lega iubitul la ochi cu o basma obtuza, si l-as duce in locul unde ne-am cunoscut, l-as saruta patimas, m-as lipi de pieptul lui ca o meduza si nu as conteni sa-i spun cat de mult il iubesc. As trai intens fiecare clipa petrecuta alaturi de el, i-as asculta bataile inimii, as savura fiecare cuvant, fiecare privire, fiecare zambet, l-as privi staruitor in ochi si i-as promite ca nu-i voi uita niciodata. Pe urma as fugi din capitala, as lua primul tren si as merge la munte, la un picnic la iarba verde, la aer curat, as face multe poze si ne-am filma reciproc in timp ce ne facem declaratii de dragoste si promisiuni nestramutate.As face toate lucrurile comune care ne aduc bucurie, spre exemplu as merge la un club de echitatie si am calari impreuna, as comanda mancarea noastra preferata, i-as pune in portofel o poza draga lui (cu mine, evident), as bea o bere si m-as imbata de dragoste...
Seara, as privi stelele, i-as cere iubitului sa-mi fredoneze melodia mea preferata si as adormi in bratele lui. Iar a doua zi, l-as conduce la aeroport, m-as agata de el ca o maimutica si l-as implora sa ma ia cu el(sa fiu bagajul lui de mana)...
Iar daca va refuza, ii voi lasa toata dragostea mea si ii voi promite ca-l voi vizita cat mai curand posibil
Sa sti ca am trecut si eu prin asta si nu a fost foarte usor! Cel mai bine ar fi daca ai putea sa pleci si tu cu el... dar daca nu este posibil... ultima zi ar trebui sa fie una foarte frumasa si indicat ar fi sa nu plangi pentru ca ii faci rau si lui si tie.Acum depinde si de ceea ce obisnuiti voi sa faceti! Acum cum este timpul frumos de preferat ar fi sa va duceti sa va plimbati prin parc, sa mergeti sa beti un suc...ca sa puteti sa stati de vb. O sa-ti fie greu sa te desparti de el, dar asta e viata...Eu iti doresc sa fi puternica!
M-as trezi la ora 5 dimineata impreuna cu el as face o cafea as sta nu mai mult de 20 de minute la cafea doar cu el in casa uitanduma atent la figura sa pentru a nu imi lipsi in cei 3 ani apoi l-as lua in brate si as sta asa vreo 2 ore uitandu-ne la un film as cauta in toate ziarele si pe net evenimente de la ora 10 dimineata pana seara la 22 de dimineata daca nu as gasi nimic m-as duce cu el in herastrau sau un parc mai mare pana la pranz la. La pranz as merge la un restaurant romantic sa nu imi lipseasca nici dragoste lui. Dupa amiaza m-as duce tot la o expozitie sau ceva de genul ori inca un film asa de dupa amiaza la cinema. Seara m-as duce intr-un club sau la o piesa de teatru sau de ce nu la o terasa sa luam cina impreuna apoi m-as duce acasa m-as imbraca in pijamale si m-as culca in bratele lui pana dimineata cand va pleca stiind ca am trait o zi de neuitat in prezenta lui care imi va ramane 3 ani linistit in minte. Aaa si din ora in ora i-as spune ca il iubesc si ca imi va fi tare dor de el.
M-ash trezi la ora 5 dimineata impreuna cu el as face o cafea as sta nu mai mult de 20 de minute la cafea doar cu el in casa uitanduma atent la figura sa pentru a nu imi lipsi in cei 3 ani apoi l-as lua in brate si as sta asa vreo 2 ore uitandu-ne la un film as cauta in toate ziarele si pe net evenimente de la ora 10 dimineata pana seara la 22 de dimineata daca nu as gasi nimic m-as duce cu el in herastrau sau un parc mai mare pana la pranz la . La pranz as merge la un restaurant romantic sa nu imi lipseasca nici dragoste lui . Dupa amiaza m-as duce tot la o expozitie sau ceva de genul ori inca un film asa de dupa amiaza la cinema . Seara m-as duce intr-un club sau la o piesa de teatru sau de ce nu la o terasa sa luam cina impreuna apoi m-as duce acasa m-as imbraca in pijamale si m-as culca in bratele lui pana dimineata cand va pleca stiind ca am trait o zi de neuitat in prezenta lui care imi va ramane 3 ani linistit in minte . Aaa si din ora in ora i-as spune ca il iubesc si ca imi va fi tare dor de el .
Probabil mi.ar parea rau pentru momentele in care m.am purtat urat si mi.as cere iertare pentru momentele grele si i.as spune : "te iubesc".