Cand am spus "dusman" m-am gandit ca in decursul timpului poate interveni iertarea pentru el...
"Apropo, nu cred în iad nu e de origine biblică. Nu ar fi corect din partea Dumnezeului dreptății să pedepsească pe cineva o veșnicie pentru 50-60 de ani de neascultare. "
Uite aici e o lumina. Si eu cred acelasi lucru. Este ilogic.
Pai toti ar fi copiii tai, cum sa-l pedepsesti atat de tare si mult pe 1 pentru ca a fost rau cu celalalt? Mai ales ca rautatea primului poate sa fi aparut in urma unei neintelegeri, deci, nu e vina lui ca a inteles gresit, sau din vina unei traume psihice, iar nu e vina lui, poate nici a celui care e responsabil de trauma lui.
Dar n-am afirmat că Dumnezeu pedepsește pentru ceva de genul celor menșionate de tine. Fiul meu oricînd poate întreba dacă nu a înțeles și prptate"eciza dacă nu e convins.â, și din iubire și respect va îndeplini ce-i cer. În cazul cu fariseii e altă gîscă, se împotriveau cu încăpăținare și nu doreau să asculte îndrumările și explicațiile lui Dumnezeu, își stabiliseră propria "dreptate".Cu siguranță ai auzit de cazuri cînd copiii își bat joc sau chiar îi omoară pe părinți - mai pot fi ei numiți "fii"?
Înțeleg ideea ta. Dar cînd e o neînțelegere - cauți informații suplmentare, dacă ești sincer și întradevăr dorești să înțelegi.Nu și în cazul cînd persoana este dominată de ură și prejudecăți capabilă numai de insulte. Isus nu a fost o persoană autoritară, veșnic nemulțumită și batjocoritoare, dimpotrivă, oamenii erau atrași de el, se simțeau în largul său în prezența lui. De aceia fariseii nu aveau scuze că nu le-a fost posibil să înțeleagă ceva.
Daca incerc sa fiu bun, nu o fac de frica iadului, ci pentru ca Cineva acolo sus ma iubeste, si nu pot sa ii raspund altfel decit fiind eu bun
Scoate teaca, ascute sabia si pac, nimiceste pacatul. Foarte tare.
Nu se exista „Bunatate pentru Rasplata", in cazul de fata „Rasplata Cereasca" constituind „Raiul", astfel de "bunatate", ce-si urmeaza scopul egoist, nu reprezinta nimic mai mult decat o ipocrizie ce se poate caracteriza, in cazul dat, prin frica credinciosilor de „Iad"...ori de fapt o expresie mai precisa ar fi alta si anume:„Ideea de Iad".
Aceasta stidinta isi are radacinife bine infipte in aceasta idee de „Chin Etern".
Controlul maselor il realizam prin impunerea idei de „Frica" (d.p.d.v. constient ori inconstient).Si de ce nu? Ca doar aceasta metoda de subminare intotdeauna a dat roade in ceea ce-i priveste pe cei usori influentabili.
-Numai bine.
Biblia nu este greu de inteles daca o studiezi, dar atunci cand asculti parerile altora devi si mai confuza.Pe mine m-a ajutat studiul Bibliei s-o inteleg si sunt convinsa ca si pe altii ii poate face sa-i inteleaga sensul.www.jw.org.Mi-a facut placere sa discutam.
Biblia nu se contrazice, doar noi, ea se completeaza reciproc.
Spune Biblia că sufletul supravieţuieşte morţii corpului?
Ezec. 18:4: „Sufletul* care păcătuieşte, acela va muri". (*„Sufletul", BC, BG, BO, Carol II; „omul", SS 1874. )
„Noţiunea de «suflet», cu sensul de realitate pur spirituală, separată de «corp»,... nu există în Biblie." — La Parole de Dieu, de Georges Auzou, profesor care predă Sfânta Scriptură la seminarul din Rouen, Franţa (Paris, 1960), p. 128.
„Deşi cuvântul ebraic nefesh [din Scripturile ebraice] este tradus adesea prin «suflet», ar fi inexact să i se atribuie sensul grecesc. Nefesh... nu a fost niciodată înţeles ca acţionând separat de corp. În Noul Testament, cuvântul grecesc psyche este tradus deseori prin «suflet», dar nici acesta nu trebuie înţeles automat cu sensul pe care i-l atribuiau filozofii greci. De obicei, acesta înseamnă «viaţă», «vitalitate» sau, uneori, «eul»." — The Encyclopedia Americana (1977), vol. XXV, p. 236.
Cine merge în iadul biblic?
Arată Biblia că cei răi merg în iad?
Ps. 9:17, BO: „Să se întoarcă păcătoşii în iad*; toate neamurile care uită pe Dumnezeu". (*„Iad", BS, Carol II; „Locuinţa Morţilor", BC; „locaşul morţii", BG [9:18]; „mormânt", SS 1874; „Şeol", NW.)
Arată Biblia că şi cei buni merg în iad?
Iov 14:13, BS: „[Iov s-a rugat:] Măcar de m’ai ascunde în iadul* cel de jos, sub pază, pân’ la vremea când Ţi-a trecut mânia şi-ai rândui o vreme să-Ţi aminteşti de mine". (Dumnezeu însuşi a spus despre Iov că era un ‘om ireproşabil şi drept, care se temea de Dumnezeu şi se abătea de la rău’. — Iov 1:8.) (*„Locuinţa Morţilor", BC; „împărăţia morţii", BG; „împărăţia morţilor", BO, Carol II; „mormânt", SS 1874. )
Fap. 2:25–27, BG: „David zice despre el [Isus Cristos]:... Căci nu vei lăsa sufletul meu în iad*, nici nu vei îngădui ca Sfântul tău să vadă stricăciunea". (Dacă se spune că Dumnezeu nu l-a ‘lăsat’ pe Isus în iad, înseamnă că, cel puţin pentru un timp, Isus a fost în iad, sau Hades, nu-i aşa?) (*„Iad", BO, BS, Carol II; „Locuinţa Morţilor", BC; „infern", SS 1874; „Hades", NW.)
Se poate ieşi din iadul biblic?
Apoc. [Rev.] 20:13, 14, BO: „Şi marea a dat pe morţii cei din ea şi moartea şi iadul* au dat pe morţii lor, şi judecaţi au fost, fiecare după faptele sale. Şi moartea şi iadul au fost aruncate în râul de foc". (Aşadar, morţii vor fi eliberaţi din iad. Să observăm, de asemenea, că iadul este diferit de „râul de foc", deoarece iadul va fi aruncat în râul de foc.) (*„Iadul", BO, BS, Carol II; „Locuinţa Morţilor", BC; „infernul", SS 1874; „Hadesul", NW.)
De ce există confuzie cu privire la ceea ce spune Biblia despre iad?
„Întrucât primii traducători ai Bibliei au redat în mod constant cuvântul ebraic Şeol şi termenii greceşti Hades şi Gheena prin iad, s-a creat multă confuzie şi neînţelegere. Simpla transliterare a acestor cuvinte, pe care unii traducători au preferat-o în ediţiile revizuite ale Bibliei, nu a fost suficientă pentru a clarifica această confuzie şi înţelegere greşită." — The Encyclopedia Americana (1942), vol. XIV, p. 81.
În loc să fie consecvenţi în redarea termenilor din limbile originale, traducătorii au permis ca părerile lor personale să le influenţeze munca. Exemple: 1) Sănta Scriptură 1874 traduce sheóhl prin „mormânt" şi „infern"; háides este tradus prin „iad", „infern" şi „mormânt"; termenul géenna este transliterat sub forma „gheena". 2) Biblia Cornilescu traduce sheóhl prin „Locuinţa morţilor" şi „Şeol", iar háides prin „Locuinţa Morţilor"; pentru géenna foloseşte şi ea transliterarea „gheena". 3) Biblia Galaction redă termenul sheóhl prin „Şeol", „împărăţia morţii", „mormânt", „iad", „locaşul morţii" şi „împărăţia morţilor", háides prin „iad", iar pentru géenna foloseşte transliterarea amintită mai sus. Astfel, sensul exact al acestor termeni din limbile originale a devenit neclar.
Există o pedeapsă veşnică pentru cei răi?
Mat. 25:46, BC: „Aceştia vor merge în pedeapsă veşnică [tăiere, Int; în greacă kólasin], iar cei drepţi în viaţă veşnică". (Versiunea englezească The Emphatic Diaglott foloseşte termenul „tăiere" în loc de „pedeapsă". Într-o notă de subsol se afirmă: „kólasin... derivă din kolazoo, care înseamnă: 1. A tăia; cum ar fi tăierea sau curăţarea ramurilor unui pom. 2. A reţine, a reprima... 3. A mustra cu asprime, a pedepsi. Faptul de a tăia pe cineva de la viaţă sau din societate, sau chiar de a-l reţine, este considerat o pedeapsă, ceea ce a dat naştere celui de-al treilea sens metaforic al termenului. Noi am adoptat sensul de bază pentru că se armonizează mai bine cu cea de-a doua parte a frazei, păstrând astfel forţa şi frumuseţea antitezei. Cei drepţi vor merge la viaţă, iar cei răi la tăiere de la viaţă, adică la moarte. Vezi 2 Tes. 1:9".)
2 Tes. 1:9, BC: „Ei vor avea ca pedeapsă o pierzare veşnică* de la faţa Domnului şi de la slava puterii Lui". (*„pieirea veşnică", BG, BO, Carol II; „eternă pierzare", SS 1874. )
Iuda 7, BC: „Tot aşa, Sodoma şi Gomora şi cetăţile din jurul lor, care se dăduseră ca şi ele cu totul desfrânării şi umblau după trup străin, sunt ca un exemplu, suferind pedeapsa unui foc veşnic". (Focul care a distrus Sodoma şi Gomora a încetat să ardă cu mii de ani în urmă, dar ravagiile cauzate de acel foc au rămas, pentru că oraşele n-au mai fost reconstruite niciodată. Însă judecata lui Dumnezeu nu a fost doar împotriva acelor oraşe, ci şi împotriva locuitorilor lor răi. Ceea ce li s-a întâmplat lor este un avertisment şi pentru noi. În Luca 17:29, Isus spune că au fost ‘distruşi’, iar în Iuda 7 se arată că distrugerea este veşnică.)
Ce este ‘chinul veşnic’ menţionat în Revelaţia?
Apoc. [Rev.] 14:9–11; 20:10, BC: „Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei şi primeşte un semn pe frunte sau pe mână, va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui; şi va fi chinuit în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului. Şi fumul chinului [greceşte basanismóu] lor se suie în vecii vecilor. Şi nici ziua, nici noaptea n-au odihnă cei care se închină fiarei şi icoanei ei şi oricine primeşte semnul numelui ei". „Şi Diavolul, care-i înşela, a fost aruncat în iazul de foc şi de pucioasă, unde este fiara şi proorocul mincinos. Şi vor fi chinuiţi zi şi noapte, în vecii vecilor."
Ce este ‘chinul’ despre care se vorbeşte în aceste versete? Este demn de remarcat că în Apocalipsa 11:10 (BC) se spune că nişte profeţi îi ‘chinuiesc’ pe locuitorii pământului. Acest chin este provocat de mesajele acuzatoare şi umilitoare pe care le proclamă aceşti profeţi. În Apocalipsa 14:9–11 (BC) se spune că aceia care se închină „fiarei" simbolice şi „icoanei" sau imaginii ei sunt ‘chinuiţi în foc şi în pucioasă’. Aceste cuvinte nu pot face referire la nişte chinuri conştiente după moarte, fiindcă „cei morţi nu ştiu nimic" (Ecl. 9:5, BC). Atunci ce le provoacă un astfel de chin când sunt încă în viaţă? Mesajul pe care îl proclamă slujitorii lui Dumnezeu, potrivit căruia cei ce se închină „fiarei şi icoanei ei" vor suferi moartea a doua, simbolizată de „iazul de foc şi de pucioasă". Fumul, asociat cu distrugerea lor în flăcări, urcă pentru veşnicie în sensul că distrugerea va fi eternă şi nu va fi uitată niciodată. Care este sensul cuvintelor din Apocalipsa 20:10 (BC), potrivit cărora Diavolul ‘va fi chinuit în vecii vecilor’ în „iazul de foc şi de pucioasă"? În Apocalipsa 21:8 (BC) se arată clar că „iazul care arde cu foc şi pucioasă" înseamnă „moartea a doua". Deci faptul că Diavolul va fi ‘chinuit’ acolo pentru totdeauna înseamnă că el nu va fi eliberat niciodată; el va fi pentru totdeauna prizonier în moartea veşnică. Folosirea cuvântului ‘chin’ cu acest sens (din grecescul básanos) ne aminteşte de Matei 18:34, unde acelaşi cuvânt grecesc de bază este folosit cu referire la ‘temniceri’ (‘temniceri’, NW; ‘chinuitori’, BC, BO, BS, SS 1874; ‘călăi’, BG).
Ce este ‘focul gheenei’ la care s-a referit Isus?
În Scripturile greceşti creştine, Gheena este menţionată de 12 ori. De cinci ori este pusă în legătură directă cu focul. Unii traducători au redat expresia grecească géennan tou pyrós prin ‘focul gheenei’ (BC, SS 1874) şi ‘gheena focului’ (BG, BO, Carol II).
Contextul istoric: Valea lui Hinom (Gheena) era în afara zidurilor Ierusalimului. Un timp, ea a fost locul unde se practica o închinare idolatră care includea jertfirea copiilor. În secolul I, Gheena servea ca loc de ardere a gunoaielor din Ierusalim. În această vale erau aruncate cadavrele animalelor pentru a fi arse de focul întreţinut cu sulf, sau pucioasă. În Gheenă erau aruncate şi cadavrele criminalilor executaţi, fiindcă aceştia nu erau consideraţi demni să fie îngropaţi într-un mormânt de amintire. Din acest motiv, Isus a vorbit în Matei 5:29, 30 despre aruncarea întregului corp în Gheenă. Dacă ajungea în mijlocul flăcărilor care ardeau încontinuu, cadavrul era ars, dar, dacă rămânea agăţat pe panta văii, carnea intrată în putrefacţie se umplea de viermii care mişunau peste tot (Mar. 9:47, 48). În Gheenă nu erau aruncaţi oameni vii; prin urmare, nu era un loc de chinuri conştiente.
În Matei 10:28, Isus i-a avertizat pe ascultătorii săi ‘să se teamă de cel care poate să distrugă atât sufletul, cât şi corpul în Gheenă’. Ce înseamnă aceste cuvinte? Să reţinem că aici nu este vorba despre chinuri în focul Gheenei; dimpotrivă, el spune ‘să se teamă de cel care poate să distrugă... în Gheenă’. Menţionând „sufletul" separat, Isus a arătat că Dumnezeu poate să distrugă orice perspectivă de viaţă a unei persoane; în acest caz, nu mai există nicio speranţă de înviere pentru persoana respectivă. Aşadar, ‘focul gheenei’ are aceeaşi semnificaţie ca „lacul de foc" din Revelaţia 21:8, adică distrugerea, „moartea a doua".
Care este, potrivit Bibliei, pedeapsa pentru păcat?
Rom. 6:23: „Plata păcatului este moartea".
Mai este cineva pedepsit după moarte pentru păcatele sale?
Rom. 6:7: „Cine a murit a fost absolvit de păcat".
Este compatibilă cu personalitatea lui Dumnezeu ideea de chinuire veşnică a celor răi?
Ier. 7:31: „[Apostaţii iudei] au construit locurile înalte de la Tofet, care este în valea fiului lui Hinom, ca să-şi ardă fiii şi fiicele în foc, lucru pe care nu-l poruncisem şi nici nu mi se suise în inimă".
Ilustrare: Ce aţi crede despre un părinte care ar ţine mâna copilului său deasupra focului ca să-l pedepsească pentru o greşeală? „Dumnezeu este iubire" (1 Ioan 4:8). Ar putea face el ceea ce niciun părinte uman cu mintea sănătoasă n-ar face vreodată? Categoric, nu!
Cine a gustat din bunatatea lui Dumnezeu nu poate sa nu dea mai departe din ea.Este ca un izvor care cu cat oferi mai multa, ea se inmulteste.
Din punct de vedere al discutiei pe temei religios @iurii75 are dreptate "În cazul cu fariseii e altă gîscă, se împotriveau cu încăpăținare", deci aici nu avem de-a face cu traumele si s-au alte neantelegeri ci cu rea vointa. Chiar si in viata cotidiana nu ai clementa in fata legii la o fapta, motivand traumele s-au pe motiv de neantelegere, altfel se instaureaza anarhia.
Eclesiastul 9, 5.6.10: "cei vii, in adevar, macar stiu ca vor muri, dar cei morti nu stiu nimic si nu mai au nicio rasplata, fiindca pana si pomenirea li se uita."
"si dragostea lor, si ura lor, si pizma lor au pierit si niciodata nu vor mai avea partea de tot ce se face sub soare." "tot ce gaseste mana ta sa faca, fa cu toata puterea ta! caci in locuinta mortilor in care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuiala, nici stiinta, nici intelepciune!"
Dreptii si nelegiuitii isi primesc rasplata la a doua Sa venire-
"caci Fiul Omului are sa vina in slava Tatalui Sau, cu ingerii Sai si atunci va rasplati fiecaruia dupa faptele Lui!" (nu spune ca atunci cand moare omul isi primeste si rasplata ci la venirea Lui) (citeste si Matei 25, 31-46)
Scriitorii Vechiului Testament sunt foarte insistenti in a afirma ca mortii, dreptii sau nelegiuitii deopotriva, zac in tacere, in inconstienta in mormant pana la ziua invierii- Iov 14:12 "asa se culca si omul si nu se mai scoala; cat vor fi cerurile, nu se mai desteapta si nu se mai scoala din somnul Lui"!
psalmi 115, 17: "nu mortii lauda pe Domnul si nici vreunul din cei ce se pogoara in locul tacerii".
Trezeste-te la realitate si bea un suc natural de portocale ca sa te revigorezi.La o conferinta sustinuta in favoarea ateismului, la sfirsitul prelegerii, cel ce a tinut prelegerea a dat voie oricui sa il contrazica. S-a ridicat un batrin care a decojit o portocala si a mincat-o. Nerabdator, ateul l-a intrebat ce are de spus. Batrinul l-a intrebat: "cum a fost portocala?" Ateul a raspuns: " de unde vrei sa stiu eu cum a fost? - tu ai mincat-o!" Batrinul a zis: "asa e si cu Dumnezeu - eu am gustat, deci stiu cum e, tu nu ai de unde sa stii cum e, deci nu poti vorbi despre asta" Si interesant e ca, atunci cind il descoperi pe Dumnezeu, "demonstratia" se apropie mai mult de gust decit de a vedea. Dar ateii, pentru ca nu au "gustat", nu au cum sa stie cum e Dumnezeu, si e gresit sa zici ca un fruct nu exista sau ca e acru daca tu nici macar nu ai avut posibilitatea de a gusta din el. El poate exista fara ca tu sa stii, insa cind il vei descoperi si vei gusta, vei vedea cit de real e.
Cuvântul "SUFLET" are în Scriptură mai multe înţelesuri. Uneori se referă la VIAŢA (trupului) unei persoane, alteori la PERSOANA însăşi şi în unele cazuri se referă la PARTEA LĂUNTRICĂ CE SUPRAVIEŢUIEŞTE MORŢII OMULUI.
Unii, în mod conştient greşit, neagă această ultimă semnificaţie a cuvântului suflet. Dar sunt contrazişi de toate celelalte versete referitoare la suflet ale Bibliei:,, Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena." (Matei 10, 28);
"Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul şi după aceea nu vă mai pot face nimic. Am să vă spun de cine să vă temeţi: temeţi-vă de Acela care după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de Acesta să vă temeţi" (Luca 12, 4-5). Textul ne spune că după moartea omului, el poate fi aruncat în gheenă. Dacă nu ar mai rămâne nimic după moarte, aşa cum pretind unii, ce mai poate fi aruncat în gheenă?
În II Corinteni 5, apostolul Pavel vorbeşte despre corp ca despre un cort pământesc în care trăim, adăugând că el ar dori să fie acasă cu Domnul şi că "toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut pe când trăia în trup" (II Corinteni 5, 10). Dacă sufletul ar muri şi el, ce parte din Pavel ar putea să părăsească trupul şi să meargă acasă la Domnul?
Apocalipsa 6, 9-11 vorbeşte despre "sufletele celor înjunghiaţi" care cer lui Dumnezeu răzbunarea sângelui lor. Este adăugat că "fiecăruia din ei li s-a dat o haină albă şi li s-a spus să se mai odihnească puţină vreme, până când se va împlini numărul tovarăşilor lor de slujbă şi fraţilor lor care aveau să fie omorâţi ca şi ei".
Deşi aceste suflete fuseseră ucise, ele sunt descrise ca fiind în prezenţa lui Dumnezeu şi având o conversaţie cu El!
Http://wol.jw.org/es/wol/d/r34/lp-m/1101989234
"Spune Biblia că sufletul supravieţuieşte morţii corpului?"
Da - Daniel 12:2 "Şi mulţi dintre cei care dorm în ţărâna pământului se vor scula, unii la viaţă veşnică, iar alţii spre ocară şi ruşine veşnică."
Matei 25:46 "Şi vor merge aceştia la osândă veşnică, iar drepţii la viaţă veşnică."
Marcu 9:43 "Şi de te sminteşte mâna ta, tai-o că mai bine îţi este să intri ciung în viaţă, decât, amândouă mâinile având, să te duci în gheena, în focul cel nestins.
44. Unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge." (vesnicie, nimeni nu moare)
Mi se pare ca n-ai citit tot articolul, sau cei care l-au scris au interpretat cum au vrut ei ca sa nu-l "dezonoreze" pe dumnezeu, dovada ca biblia e interpretabila, nu din cauza traducerilor. Sufletul e nemuritor, acea moarte "plata pacatului" e doar viata lipsita de dumnezeu, adica viata in iad, foc vesnic, chin vesnic, si tot n-ai raspuns la intrebare. Era un daca acolo, deci poti sa raspunzi simplu, presupunand ca iadul nu exista, dumnezeu nu se implica in viata nimanui, deci nu "bate" pe nimeni in viata asta, si orice ai face, la sfarsitul vietii nu suferi.
Ai gustat din bunatatea lui ca bunicul tau a vazut iadul apoi tu cand ai dat de probleme ai presupus ca e pedeapsa ca te-ai departat de el. Ei, daca iadul nu exista, ma rog, ideea de iad, bunicul tau nu-l vedea, apoi tu nu asociai necazul tau cu pedeapsa divina, care nici ea nu exista. Ai mai fi cum esti acum?