Daca n-ar exista iadul, cati dintre voi ati mai incerca sa fiti buni? Raiul e garantat, doar suntem creati din iubirea desavarsita a unei fiinte desavarsite, deci intelegatoare, fara pretentii de venerare, pupat moaste si tot tacamul.
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Pentru raspunsul de la 12:31
Mădă eu nu sunt credincios si nici nu fac interpretari celor scrise in biblie. Ar fi un paradox ca Dumnezeu sa-i condamne pe cei gresiti fiind creatia lui, la fel cum spui si tu. Totusi mi-a placut afirmatia unui credincios vizavi de aceasta problema care mi se pare corecta si de bun simt, "Nu ar fi corect din partea Dumnezeului dreptății să pedepsească pe cineva o veșnicie pentru 50-60 de ani de neascultare."
Asta zic si eu, fara biblie: viata noastra e mai putin de o nanosecunda fata de eternitate si eu o tin pe a lor, iadul exista, iadul e vesnic, orice necrestin o sa ajunga acolo, chiar daca e bun, e necrestin.
Ma rog, eu nu cred in existenta sufletului, deci nici a raiului/iadului, voiam sa vad cum sunt oamenii, crestinii, cati au curaj sa recunoasca faptul ca uneori, de cele mai multe ori, nu fac ceva din teama de pedeapsa, necaz in viata asta sau iad dupa moarte.
"cred ca tocmai conceptia de iad i-a facut mai rai.", adica?
A indus frica. o minte fricoasa e o minte ireala. a indepartat oamenii si s-a produs diferentiere. toti suntem la fel, un crestin nu e mai bun decat un ateu si invers, iar asta e valabil pentru adepteptii oricarei credinte, inclusiv cea satanista. si au inceput sa se urasca si sa se ameninte ca se duc iad, de parca sunt ei cei care stau la poarta iadului (sau a raiului) si hotarasc asta. o aberatie, copilarie sau cum vrei tu sa o numesti. cred cel mai sincer ca oamenii sunt buni exact asa cum sunt ei. sanatoosi sa fim! mai e de vorbit despre asta, dar sper ca ai prins ideea asa pe scurt.
N-am intalnit oameni care sa ameninte cu iadul din ura, tocmai, daca urasti pe cineva numai de iad nu-i zici, doar nu-i vrei binele, amenintandu-l cu iadul l-ai putea face sa nu mai fie rau, castigand astfel raiul, de asta nu intelegeam, ma gandeam la altceva; am observat ca oamenii sunt rai cu cei care le ameninta "viitorul", viata vesnica, adica adeptii religiilor avraamice, crestinii, musulmanii si evreii, dau in stanga si in dreapta pentru a-i distruge pe cei care nu sunt ca ei.
http://www.descopera.ro/......nta-in-rai
Cât de sinistru trebuie să fie un cult CARE SPUNE ALBULUI NEGRU ŞI NEGRULUI ALB: ei bine, iehoviştii, în mod conştient greşit, neagă dualitatea trup/suflet a omului, DEŞI CUVÂNTUL SCRIPTURII ESTE FOARTE CLAR, fără să lase posibilitate de interpretare diferită şi dubii:
"Nu vă temeţi de cei ce ucid "trupul", IAR "sufletul" nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena." (Matei 10, 28); - "trupul" și "sufletul" sunt prezentate ca două lucruri CATEGORIC DIFERITE!
După sfârşitul trupului, sufletul îşi va continua existenţa în veşnicie: "Şi ca "pulberea" (trupul, biologicul) să se întoarcă în pământ cum a fost, IAR SUFLETUL SĂ SE ÎNTOARCĂ LA DUMNEZEU, Care l-a dat."- Ecclesiast 12, 7;
- "Atunci, luând Domnul Dumnezeu ŢĂRÂNĂ din pământ, a făcut pe om şi A SUFLAT ÎN FAŢA LUI SUFLARE DE VIAŢĂ şi s-a făcut omul fiinţă vie." - Geneza 2, 7;
"SUFLAREA DE VIAŢĂ" este aici altceva decât "ŢĂRÂNA" iar SUFLETUL este altceva decât TRUPUL!
Geneza 2, 7 se referă la 2 naturi ale fiinţei umane: "ŢĂRÂNA"- biologicul, trupul, şi "SUFLETUL"- "suflarea de viaţă".
Pentru ca omul să se facă "fiinţă vie", Dumnezeu a trebuit să-i dea suflet, să sufle – "SUFLARE DE VIAŢĂ"!
CÂND TRUPUL moare, SUFLETUL merge la DUMNEZEU, iar "ţărâna" în pământ!
După sfârşitul vieţii biologice nicidecum nu încetăm să existăm:
- Geneza 3, 19 se referă doar la natura organică, a vieţii biologice, care îl preocupă pe om atât de mult: "În sudoarea feţei tale îţi vei mânca pâinea până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat. Căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce".
ECCLESIASTUL 9,5 PREZINTĂ UN CONTRAST ÎNTRE DOUĂ PUNCTE DE VEDERE DIFERITE: cel PROFAN materialist ŞI CEL SACRU, spiritual. Acest contrast este prezentat sub forma unei dezbateri ce are loc în mintea autorului.
ESTE CLAR CĂ ACEST PASAJ, ECCLESIAST 9, 5 EXPRIMĂ O CONCEPŢIE STRĂINĂ DE DUMNEZEU!
În Eclesiastul 9, 2 se spune: "Aceeaşi soartă are cel neprihănit şi cel nelegiuit, cel bun şi cel rău", iată EXEMPLU DE ALTĂ IDEE a Eclesiastului, CONTRADICTORIE cu restul Scripturii. Cine poate crede că vor avea aceeaşi soartă indiferent de comportare? Acolo este prezentat doar un punct de vedere uman!
Dar ce putem spune despre capitolele anterioare? Primele zece versete din capitolul 9 redau perspectiva profană asupra vieţii. Nu doar că morţii nu ştiu nimic (v. 5), ci şi faptul că "niciodată (se referă la toţi) nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare". Cine poate crede că morţii au dispărut TOŢI PENTRU TOTDEAUNA?
În finalul cărţii, perspectiva sacră triumfă: "Dar adu-ţi aminte de Creatorul tău în zilele tinereţii tale... Să ascultăm dar încheierea tuturor învăţăturilor: teme-te de Domnul şi păzeşte poruncile lui. Aceasta este datoria oricărui om" (Eclesiastul 12, 1-13).
Versetul Iezechiel 18, 4 nu se referă la vreo moarte a sufletului!
Să ne uităm la CONTEXT. Despre ce vorbeşte autorul aici? Israeliţii murmurau împotriva lui Dumnezeu, citând un verset care zicea: "Părinţii au mâncat struguri acri şi copiilor li s-au strepezit dinţii" (vers. 2) - ei se plângeau de faptul că pedeapsa pentru ceea ce a făcut tatăl, cade asupra urmaşilor săi! Iar versetul 4 vine ca un răspunsul al lui Dumnezeu la această problemă de mai sus: "Cel ce a păcătuit, acela va muri". (în sensul că va fi ÎNVINOVĂŢIT, PEDEPSIT sau se va COMPROMITE din cauza păcatelor sale).
În text nu se vorbeşte despre condiţia, starea în care se va afla omul mort ci numai despre cauza căderii sau compromiterii sale. Living Bible parafrazează acest text astfel: "Deoarece Eu judec toate sufletele - părinţi şi copii - regula Mea este aceasta: fiecare om va muri pentru păcatele sale (va răspunde sau se va compromite pentru faptele sale proprii- "nu ale altora")".
Facere 2, 7: "Atunci, luând Domnul Dumnezeu ȚĂRÂNĂ (1.) din pământ, a făcut pe om şi A SUFLAT (și) în faţa lui SUFLARE DE VIAȚĂ (2.) şi s-a făcut omul fiinţă vie."
Şi...
"Şi ca PULBEREA (1.) pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost, IAR SUFLETUL (2.) să se întoarcă la Dumnezeu, Care l-a dat." Ecclesiast 12, 7 Etc...
Da, trebuie sa experimentam, nu sa credem orbeste.
Si nu e pacat in fata lui sa experimentam, de asta ne-a lasat totul pe Pamant,la indemana.
"Dar d-zeu nu vrea sa deosebim binele de rau prin ajutorul suferintelor, a mortii si a durerii"
--- Atunci cum altfel am putea experimenta? Raul nu poate scadea in intensitate si sa fie mai putin rau. Este logic ca atunci cand vrem sa simtim ceva nu-l putem simti decat in lipsa acelui ceva.
Si raul e bun la ceva,parerea mea.
Si nu stiu cum sa-ti raspund la intrebarea ce ai pus-o. Nu stiu daca se merita... viata noi ne-o formam, este bine sa traim cat mai mult, sa acumulam experiente, ganduri, sa ne dezvoltam perceptiile adormite despre lume si viata, sa ne trezim, sa evoluam ca suflete mai intai pe Pamant si mai apoi in Cer.
Daca am muri devreme, ce am mai rezolva, ce am mai invata? Cu ce bagaj ne-am intoarce acolo?
29 Martie 2013 05:57
danay72 a răspuns (pentru Mădă0611):
Omul e sufletul, cand moare, merge in pamant nu in alta parte.Geneza2:7,Geneza3:19,Eclesiastul 9:5, 6,10, Ezechiel18:4,iacov5:20
29 Martie 2013 13:32
danay72 a răspuns (pentru Mădă0611):
Petru a ne fi iertate pacatele si pentru a putea obtie viata vesnica pe un pamant paradiziac.Ioan3:16,Isaia65:21-25,Psalmi37:9-11,29.
Te contrazici. Eu nu stiu biblia pe de rost ca sa iti aduc iar versete pentru a-mi sustine afirmatiile, ca vad ca doar pe versete mai merge treaba, dar tu o stii, nu inteleg cum ai inteles altceva. Raiul si iadul exista, pentru crestini, sufletl e nemuritor, iar acea moarte a sufletului "pacatos" e doar iadul, unde nu se moare, doar ca un suflet fara iubirea lui dumnezeu e un suflet mort, la figurat.
Nu ma contrazic, dar nu ai cum sa intelegi daca nu studiezi Biblia.Deci,Dumnezeu l-a creat pe om pe pamant, dupa ce a pacatuit, Dumnezeu nu si-a schimbat scopul ca pamantul sa fie un paradis cum era inainte de a pacatui, si tocmai de aceea a venit Isus pe pamant ca noi sa putem avea din nou ce au pierdut primii parinti, adica sa beneficiem de viata vesnica pe un pamant paradiziac.Nu am spus ca la moarte corpul merge in pamant si sufletul in cer, ca si cum ar fi 2 lucruri diferite, ci am spus ca omul e sufletul, si ai vazut ca acest lucru il spune Biblia. Daca murim si Dumnezeu considera ca suntem persoane drepte, ne va invia pe acel pamant paradiziac, nu in cer.Ioan5:28,29.Dar nu vei intelege nici acum, daca nu vei studia Biblia pe subiecte.Este foarte usor s-o intelegi daca o analizezi.pe situl www.jw.org acolo daca cineva vrea sa studieze Biblia, gratuit se poate face. Oricum, tu ai vazut situl si sunt convinsa ca te poate ajuta.Imi pare rau ca doar prin cateva cuvinte nu pot sa-ti explic tot ce nu intelegi.Dar, mi-a facut placere sa conversam.
Nu stiu ce ai inteles din comentariul meu...
D-zeu l-a creat pe satan, dar nu l-a creat rau. Deci rezulta ca nu d-zeu a creat raul. Daca tu faci o prajitura si aceasta face mucegai deasupra, inseamna ca tu ai facut mucegaiul? E absurd.
Stiu ce inseamna absolut. Nu trebuie sa fiu atee ca sa stiu ce inseamna acest cuvant. si sunt convinsa ca multi crestini stiu ce inseamna cu adevarat acest cuvant, nu suntem chiar asa inapoiati. 
Cum am mai zis. d-zeu este demn de incredere si putem avea incredere in el fara sa mai experimentam si noi raul. Nu cred ca este nevoie sa experimentam raul ca sa traim. Chiar nu e deloc nevoie de el. Putem fi rational si fara el.
Nu e deloc greu. 
In viata vesnica da, in teoria iadului - nu!
adevaratii crestini stiu ca "dumnezeu este iubire" si stiu ca nu este nevoie de pedepse pentru a-l iubi. Nu stiu ce crestin adevarat ar putea sustine acest lucru. Ar insemna ca d-zeu practic ne obliga sa il iubim, ca fara amenintari noi nu l-am putea iubi. Nu este asa, iar cei ce sustin asta sunt departe de a fi crestini adevarati si de a cunosate biblia.
Mi-ain dat un link in care cativa ortodocsi au scris un articol. Si ce inseamna asta? Nu am zis ca ortodocsii sunt neaparat crestini adevarati. Hai sa iti raspund si eu cu un link: http://www.bibliaortodoxa.ro/
Daca te consieri o adevarata crestina, citeste biblia, nu articole scrise de preoti. :)
Daca d-zeu ar vrea sa deosebim binele de rau prin intermediul suferintelor, ar insemna ca este crud, ca el nu este iubire, asa cum afirma biblia. D-zeu ne iubeste si nu vrea deloc sa induram atatea suferinte si dureri, atatea lipsuri si pierderi dragi.
El ne-a lasat totul la insemna, dar sa nu uitam ca el nu l-a creat pe satan ca fiind rau. Satan era un inger bun, asta inseamna ca nu avem nevoie de rau. Tocmai din acest motiv el ne promite ca in curand raul nu va mai exista. Apocalipsa 21:4 " El va sterge orice lacrima si moartea nu va mai fi".
In acesta viata ar trebui sa acumulam amintiri frumoase, experiente de neuitat, momente de fericire alaturi de cei dragi.Nu suferinte, durere, moartea celor dragi, lipsuri!
este bine sa traim cat mai mult, dar azi, cel mai tare om, cat traieste? 100 de ani? 120? din privinta lui d-zeu este pre putin. el ne-a creat ca sa traim vesnic. Adevaratul bagaj il vom face in viata vesnica, cand timpul nu ne va stresa, cand vom sti ca nimeni nu ii poate lua pe cei dragi, cand vom sti ca boala nu mai exista. Din acest motiv se merita sa murim acum ( in acest sistem plin de suferinte).
inca ceva. biblia nu sustine ca noi vom merge la cer, ci dimpotriva, ea ne asigura ca ne vom bucura de o viata vesnica "pe un pamant paradisiac". La moarte nu vom merge la cer, ci vom muri, iar apoi, la momentul potrivit, vom fi inviati.
Dar nu gandul ca vom merge in Rai trebuie sa ne motiveze sa facem binele. Trebuie sa fie o placere sa fi bun, sa te simti bine fiind bun. Bunatatea nu trebuie sa fie o obligatie ci ceva voluntar. Ratiunea trebuie sa ne indrepte spre a face binele.
Biblia sustine ca la moarte, pur si simplu murim. Nu mai gandim, nu mai suferim, nu mai simtim. Cum altfel am putea trai in iad, unde am fi chinuiti, daca noi nici nu vom simti?
In biblie sunt multe versete care arata clar ca moartea-- este clar moarte, este opusul vietii. Nu mergi la cer, nici in iad, ci mori! Daca vrei versete, ti le pot da.
Vrei sa spui ca Biblia nu pomeneste de cuvantul "suflet"? Adica e ca si cum nu ar exista?
Pentru ce am invia cu trupul? Pentru ce sufletul pur s-ar reintoarce in trup unde este incatusat si se razvrateste vrand sa scape?
Nu vad logica,chiar nu vad.
Si poate am fost creati la inceput ca spirite, suflete libere, si nu ca trup.
"citeste biblia, nu articole scrise de preoti."
Biblia nu a fost scrisa tot de preoti, apostoli, invatati? Fiecare si-a lasat amprenta pe text. In felul sau personal. Cu gandirea sa personala.
De ce Biblia ne indeamna la omoruri cu pietre pe toti oamenii "rai" dpdv al cartii sau al lui D-zeu? De ce e rau sau gresit sa actionezi dupa mintea si sentimentele tale, doar de asta ne-au fost date, nu? E rau doar pentru ca actiunile tale sunt diferite de ceea ce se cere de la tine?
Mi se pare un amalgam de neinchipuit, o harababura si nu mai inteleg nimic.
Sunt sigur ca nu stii ce inseamna "absolut", altfel nu sustineai ceea ce sustii. Prajitura face mucegai datorita unor factori. La fel si in cazul lui Satan, el a deveit rau determinat de niste factori, creati si stabiliti de creatorul absolut. Lucifer a fost creat mai stralucitor, mai mandru, mai destept, etc... plus ca i s-a dat toate conditiile si posibilitatea de a deveni rau. Creatorul stabileste caracterul, capacitatile si limitele binelui si raului, el stabileste totul. In plus, tinand cont de atotstiinta lui, el a stiut anticipat, din creare, ca Lucifer va lua calea raului si se va impotrivi lui.
Nu trebuie sa experimentezi raul ca sa traiesti? In cazul asta, cum iti vei da seama de rau sau de bine? Tu esti convins/a ca viciile sunt rele, daunatoare, dar de unde stii? Pentru ca ori ai experimentat personal, ori ai dedus din experimentarile altora.
Pentru tine este destul de greu.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
