Care este părerea voastră referitoare la normalitate? Este normalul universal valabil sau fiecare are normalitatea lui?
Dacă doriţi, puteţi să dezvoltaţi ideea.

Normalul nu este ceea ce este, ci cum ar trebui sa fie. El trebuie sa urmareasca un adevar, el trebuie sa fie moral, benefic, sau sa nu fie distructiv societatii sau persoanei. Este normal ca o persoana sa fumeze? Pai nu prea. O stie toata lumea(sau aproape). Este normal sa-mi afum membri familiei nefumatori cu fumul meu de la tigara? Nu! Orice om intreg la cap, dotat cu putina ratiune, stie ca nu-i normal. Normalitatea trebuie sa aiba in spate filozofia unui adevar!

Nu-i poti atribui epitete normalulul; normalul nu este ceva concret este un concept, o idee; spui despre ceva ca e normal, cand aduci aprecieri aduci acelui lucru despre care spui ca e normal nu despre normal;
ex cu fumatu si raspunsul tau e parerea ta individoala si nu exprima daca e normal sau nu, daca faci un sondaj la nivel national, prezicerea mea e ca raspunsul va fi pozitiv si anume: fumatul e normal dar stiu ca dauneaza...
normalul n-are in spate nimic, idea despre care spui ca e normal are in spate o filosofie
este normal sa respiri? ti-ai pus intrebarea asta? eu cred ca nu pentru ca este atat de "normal", este ceva cu care toti suntem de acord ca e normal; daca te trezesti intr-o comunitate unde toti nu respira? cum sta treaba cu normalul? sau pasarile, pentru ele e normal sa zboare, pentru oameni e anormal sa zbori
daca apare un om care zboara si el zice oameni buni e normal sa zbori, cum crezi ca vor reactiona "oamenii buni"? omule esti anormal! pentru ca nu se incadreaza in normalul oamenilor; pentru el e natural dar nu poate spune despre zbor ca e normal poate aprecia ca e firesc pentru el (stiu ca ele sunt sinonime insa asa cum am inteles eu intrebarea dezbatem idea de normalitate; daca schimbi normalitatea cu naturalete/firesc in intrebare aceasta are cu totul alt inteles)

Nu e chiar asa. Intr-adevar normalul este un concept, nu este ceva concret, nu este o notiune absoluta, el depinde de fiinte rationale si de realitatea lor. Nimic nu este absolut, totul este cauza si efect, totul depinde de altceva. Morala, binele si raul, sentimentele sunt in aceeasi oala cu normalul, ele sunt concepte dependente de fiinte.

Nu cred ca la un sondaj la nivel national parerea majoritatii ar fi: "fumatul e normal dar stiu ca dauneaza...", dar chiar daca ar fi asa cum spui, normalul nu se stabileste in functie de subiectivism, ignoranta sau superficialitate.
Presupunand o comunitate in care nu se respira, acele fiinte sunt normale pentru ca ele nu au nevoie sa respire pentru a exista. In cazul pasarilor este normal sa zboare pentru ca anatomia lor le permit sa zboare, insa in cazul oamenilor ar fi anormal sa zboare pentru ca zborul oamenilor, din cauza anatomiei lor ar incalca legile fizicii.

Este normal sa avem sentimente de iubire? Normal! Daca nu ar fi iubire nimic nu ar fi. Este un adevar.

Vă citesc, băieţi, şi mă amuz. Cred că nici voi nu mai ştiţi sigur unde vreţi să ajungeţi. V-aţi încurcat în normalităţi, anormalităţi, sensuri, filosofii... Îmi place! Dacă ar fi simplu, clar şi neinterpretabil, nu ar mai fi filosofie.

Ştiţi la ce mă gândesc acum? Cred că termenul "anormal" este inexact, prea general şi, drept urmare, semi-eronat şi se şi foloseşte în prostie.

"Neobişnuit pentru Gică şi Mărioara" - da;
"Anormal" - nu, căci nu stabilesc Gică şi Mărioara normalităţi.

Si tu ma amuzi. Vad ca majoritatea considera normalul o simpla exprimare si ca el se stabileste doar asa, dupa ureche, nu are nimic de a face cu ratiunea, ci doar cu persoana, e doar subiectivism, punct de vedere. Asa o fi... daca majoritatea zice!
Poate ca voi considerati ca este normal ca o persoana sa castige milioane, doar asa, pe pupe, iar alta prin munca grea si cinstita sa-i umple buzunarele la prima, iar el sa nu castige cat sa traiasca!? Da, este adevarat, normal din unele puncte de vedere! Nu-i corect, dar este perfect normal(!), ca doar coincide unui punct de vedere. Alo, gara!?

Normal=societate=>turma..Trebuie sa fim putin psihopati asta e "normalitate".

Da, deseori normalitatea e o jignire.
"... eşti atât de normal!" : ))

Îmi pari uşor confuz, Alphawolf, ca un ciobănesc mare şi ud, cu părul în ochi, care se agaţă de mal şi latră la Lună.

Relax. Discutăm aici, nu batem cuie. : ))

La prima parte sunt nevoit sa te contrazic, eu nu sunt deloc confuz pe aceasta tema... Parul in ochi? Eu nu am spus ca normalitatea nu are treaba cu ratiunea, de fapt nimeni nu a spus-o, doar ca asta se intelege...

Mă refeream la argumentările tale uşor haotice şi trase de păr. E ca şi cum ai ţine cu dinţii de o idee discutabilă, dorind neapărat să o împui ca una universală (o atitudine foarte comună la "religie", nu?).

Da, probabil asa o fi, dar daca nu-mi argumentezi eu nu pot fi de acord cu tine, eu tot la parerea mea raman, iar afirmatiile tale raman acuzatii neintemeiate pentru mine. Este a treia oara cand aduci o afirmatie impotriva parerii mele, dar fara sa-mi explici. Eu nu pot fi deschis daca nu mi se explica.

Mi-am argumentat părerile, teoriile, filosofiile în comentariile precedente, însă scopul meu nu este de a-ţi schimba părerea (în parte probabil chiar ai dreptate). Era doar o reacţie la al tău "Alo, gara!?". Păreai amuzant de revoltat că nu toţi sunt de acord cu tine şi îndrăznesc să aibă păreri diferite. : ))

Absolul, iubirea suntem noi, e natural pentru noi;
mie mi se pare ok sa putem modifica legile fizicii doar suntem creatorii propriei realitati;
de acord, normalul se modeleaza dupa ratiunea si constiinta colectiva a oamenilor; de exemplu atunci cand apare un om cu constiinta diferita ca Eminescu, Einstein, Newton (Buddha, Confucius, Krishna) acestia aduc schimbare in constiinta colectiva dar in timp prin mesajul, arta, lucrarile lor, atunci cand oamenii rand pe rand isi schimba constiinta, insa pe moment, in conteporaneitatea lor, erau priviti ca fiind persoane "iesite din tipar", nu erau considerate normale de majoritate

ma bucur ca-ti face placere discutia
asta spun si eu ca nu putem vorbi la nivel individual de normal=anormal si ca este o chestie a unei colectivitati (majoritate)

Sensibil subiect!
In mare "normele" normalului (suna ciudat) sunt date de societate, deci ce dicteaz societatea (turma) e "litera de lege".
Daca esti putin diferit din punct de vedere fizic (cazul meu) sau daca gandesti putin diferit (si aici ma incadrez) esti dat la o parte, esti luat drept o problema.
Normalitatea nu e universal valabila, difera in functie de zona si de oameni, insa cum am spus si mai sus, majoritatea dicteaza normalitatea.
Ar fii multe de spus legat de acest subiect.

Mie nu mi se pare normal, sa fac ceva, pentru ca asa face turma, insa esti exculs daca nu te adaptezi. (asta o stiu din experienta)

Oricat am incerca sa fim un grup (turma), cu totii avem convingeri, trasaturi si caracteristici unice, insa in societate cu totii ne afisam cele mai reusite masti si parem o turma mare si fericita.

Ce ma amuza pe mine, e faptul ca cei care sunt "unici" (adica aia, care isi dau seama ca turma poate fii controlata, daca stii cum) sunt cei care conduc turma.


In cazul in care nu s-a inteles ce am vrut sa zic, anunta-ma si o sa incerc sa refac.

Astept un com!

Mulţumesc pentru părere, minor16.
Aş adăuga numai că liderii turmei sunt cei care dictează, aşa zise, normalităţi, inducând mioriţelor impresia că sunt de fapt ideile lor proprii; în consecinţă fluxul majorităţii este condus de minoritate, astfel "normalitatea colectivă" nu este pe atât de colectivă pe cât pare, iar argumentul "normalitatea este stabilită de majoritate" devine invalid sau, cel puţin, dubios.

Shammal: "...nu putem vorbi la nivel individual de normal=anormal..."

Cum nu putem? Cine sau ce ne opreşte? Sau a ieşit vreo lege care interzice normalul individual şi nu am aflat de ea?

NOname: "Neobişnuit pentru Gică şi Mărioara" - da;
"Anormal" - nu, căci nu stabilesc Gică şi Mărioara normalităţi.

la asta ma refeream

Normalitatea sa se duca dracu

Shaorma cu de toate e normala. Acum vei muri de oftica

Dar curiozitatea e normala?

Normalitatea este impusa de psihic. Fiecare se considera normal, iar pe cei diferiti de el ii considera ciudati. Eu cred ca normalitatea consta in diversitate

Poate eu mă cred normală, dar ceilalți mă cred nebună. Fiecare are modul lui de gândire.

Nu tine de modul individual de gandire conceptul de normal, tine de gandirea colectiva, cineva o sa spuna ca esti nebuna atunci cand sfidezi o normalitate a unei colectivitati;
ambiguitatea termenului provine din perioada de tranzitie a gandirii-constiintei umane; poate la un moment dat cei care te credeau nebuna ajung sa inteleaga si sa te considere normala si automat sa vada ca normal ce exprimi tu si asa ce exprimi tu devine normalitate
uite un exemplu: eu vin si denumesc o constelatie "Capella" insa restul ii spun "Lyra", cea ce va ramane ca denumire normala va fi Lyra, in cazul in care restul ajung la aprecierea ca denumirea "Capella" este mai potrivita atunci aceasta va deveni normala

Shammal: "Nu tine de modul individual de gandire conceptul de normal..."

Shammal, văd că te tot încăpăţânezi şi o ţii pe a ta şi o mai bagi şi altora pe gât cu forţa. Chiar e musai să stabileşti normalităţi pe aici, tu pentru toţi? Poate le avem pe ale noastre şi dorim să le păstrăm.

Un caz ipotetic:
Sunt pe o insulă. Nu mi se pare normal (firesc/obişnuit/natural/sănătos/conform normei/aşa cum trebuie) să mănânc oameni, să-mi mutilez corpul, să mă închin zeilor ploii şi a războiului, să umblu pe pietre încinse, să mă las violată de bărbaţi...şi nu mi se va părea normal nici după ce voi fi "înfiată" de un trib de canibali, pentru care toate aceste lucruri vor fi normale.

Eu aleg ce e normal pentru mine, eu decid dacă normalul meu să coincidă cu normalul majorităţii sau nu. Ai tu vreo problemă cu asta?

Intr-adevar conceptul de normal tine de gandirea colectiva, asa pare, este o eticheta, insa normalul este, sau trebuie stabilit in funtie de ce este benefic societatii, egalitate in drepturi etc. O persoana nu este nebuna sau anormala daca este diferita fizic sau gandeste diferit, atata timp cat ea, prin comportamentul ei sau prin ceea ce afirma, nu este daunatoare societatii, nu incalca libertatea nimanui si nu abereaza - nu sfideaza realitatea, concretul, dovezile si argumentele clare. Faptul ca majoritatea considera o persoana nebuna sau anormala, dar acea persoana nu incalca cele amintite de mine mai sus, majoritatea este problema, ei sunt defecti in gandire, involuati rational. Trecutul ne arata ca multe lucruri care erau considerate pe atunci normale, cum ar fi, omorarea cu pietre... sclavagia, etc acum noi le consideram anormale. Ei pe atunci erau mai putin evoluati din orice punct de vedere fata de prezent, nu puteau vedea ca nu este in regula ce fac. La fel si prezentul are anormalitati, iar generatiile viitoare le vor vedea, vor face o schimbare(asta cu conditia ca omenirea se indreapta in directia cea buna, mintile slabe vor fi intotdeauna o piedica...). Din generatie in generatie se mosteneste o morala, o normalitate, fiecare generatie o imbunatateste cate un pic(prin descoperiri si idei noi) si o transmite urmasilor, asfel urmasi nostri vor avea un atu fata de noi, ideile si descoperirile noi vor fi un plus la ce stim noi in prezent, ele vor fi un plus de aspecte in analizarea unei probleme. Normalul nu este/nu trebuie sa fie cel considerat, el trebuie sa fie cel care se supune unor norme. Asta nu poate intelege multa lume.

De ce suntem nemultumiti de conducere? De ce ne cerem drepturi, de ce ne simtim nedreptatiti? De ce ne ingrozeste faptele unui raufacator, psihopat, pedofil, etc? De ce, de ce? Ca nu-i corect, ca nu e moral? Daca nu-i corect sau moral nu poate fi nici normal! Ei incalca niste norme, dreptate, egalitate, adevar, etc.

Eu imi spun punctul meu de vedere suntem creatorii propriei realitati si fiinte minunate

Între a-ţi spune punctul de vedere şi a-l impune celorlalţi e o diferenţă. Dar de acord, suntem creatorii propriei realităţi şi fiinţe minunate. : ))

Ai punctat foarte bine. Normalitatea este în strânsă legătură cu dreptatea (sau cel puţin ar trebui).